Păsări călătoare (3)
februarie 15, 2012
Dacă viaţa pe care o trăieşti nu poate să le dezvăluie celor din afară lumina ce-ţi încălzeşte inima, poţi fi sigur că nici competenţele, nici darurile tale speciale, nici o altă strălucire exterioară nu o va face. Paradoxal, întunericul intuit de cel ce îţi va citi umblarea – chiar pe nedrept uneori – va înghiţi tot ce ai de oferit din prinosul minţii tale strălucite şi al braţelor călite în zidire …
Like this:
4 comentarii
leave one →
Iata un adevar cu valoare de maxima:intr-adevar, cred ca daca doresti sa fii perceput ca o prezenta luminoasa in viata celor din jur, este util, necesar sa-ti ascunzi umbrele care ti-ar stirbi din imaginea pe care o oferi celorlalti.Si asta cred eu, trebuie facut nu din egoismul de a fi “bine’vazut”, invidiat ci din dorinta ca exemplul tau de autostapanire sa indemne si pe altii la echilibru.Eu asa am inteles .
O perspectiva interesanta, chiar daca intentia mea a fost nitel diferita … Multumesc.
poate exista acea lumina care incalzeste inima dar care sa nu se reflecte si in traire? apoi, insasi trairea ii rezultatul competentelor si darurilor pe care le avem. zic si eu. poate n-am inteles ce vreti sa spuneti.
Intrebarea imi dovedeste ca ai inteles destul de bine. Totusi ceea ce traim are de-a face in primul rand cu alegerile pe care le facem, apoi cu talantii ce ni s-au dat. Atitudinea, adica.