Răstălmăciri – Pilda talanţilor


Pilda talanţilor este una dintre cele mai cunoscute istorisiri cu tâlc ale Mântuitorului, depăşită doar de cea a Fiului risipitor în notorietate, şi poate de Samariteanul milostiv. Cu toate astea, se pare că interpretarea ei nu este chiar floare la ureche; am auzit pe seama ei cam tot atâtea păreri câţi vorbitori au adresat-o. Din păcate, cele mai multe dintre acestea sunt pur şi simplu fanteziste, asta în primul rând datorită ignorării contextului în care pilda a fost rostită.

Întrebarea asupra căreia mă voi opri astăzi are de-a face cu acei talanţi. Ce semnifică ei? Constituie ei, împreună cu înţelesul ce li se atribuie, chiea pildei Mântuitorului? Iată câteva opinii, auzite de mine în diverse predici, în discuţii cu alţi creştini sau prin cărţi din spaţiul evanghelic.

Talanţii semnifică darurile şi abilităţile noastre personale, cu care Dumnezeu ne-a înzestrat când ne-a creat. E una din cele mai populare “interpretări”. Pentru mine e surprinzător să văd cât de mulţi creştini folosesc pilda plecând de la acest înţeles: Dumnezeu când ne-a creat ne-a dăruit nişte calităţi de mare valoare, pe care noi trebuie să le punem în negoţ, pentru El. Ideea pare generoasă dar … nu este neapărat biblică. Eu când citesc Scriptura nu văd acolo un Dumnezeu care să insiste prea mult pe calităţile unei persoane pe care şi-o doreşte în slujba Sa. Dimpotrivă, El pare să îşi aleagă slujitori tocmai de acolo de unde noi nu am alege, dintre oameni fără abilităţi prea multe, neîndemânateci, ne-educaţi şi dezavantajaţi fiziologic în diferite moduri (corectitudinea politică ne omoară!). Gândiţi-vă la Avraam, la Moise, la ucenici, şi deja aţi prins ideea. Domnul ne cheamă să Îi slujim prin Duhul Sfânt, lăsându-ne conduşi de Cel ce dă darurile, în lepădare de sine şi de pretenţiile propriilor noastre capabilităţi. Capacităţile celor trei robi apar în pilda lui Cristos în sugestia că stăpânul le dă talanţii “fiecăruia după puterea lui” ( acel dunamis în limba greacă). Semnificaţia talanţilor este deci exterioară celor trei robi şi trebuie găsită în altă parte.

Talanţii reprezintă bani, valori şi lucruri materiale încredinţate nouă spre administrare înţeleaptă. Şi aici am auzit voci care insistau pe o astfel de abordare, curios, nu din partea fanilor prosperity gospel cum s-ar putea crede. Domnul nostru a mai rostit pilde în care a folosit banii şi valorile materiale; n-ar fi pentru prima dată când face acest lucru. Ne putem însă întreba în ce măsură ar trebui să privim la Stăpân, la Domnul nostru, ca la cineva interesat în aşa mare măsură de bunul mers al unor afaceri cât se poate de lumeşti, cum sunt acelea ale negoţului şi plasamentelor financiare. Trebuie să fie mai mult de atât, mult mai mult, nu-i aşa?

Talanţii reprezintă darurile Duhului Sfânt, puse la dispoziţia credincioşilor pentru a aduce multă roadă în Împărăţia lui Dumnezeu. O interpretare spirituală, fără îndoială. Cine ar îndrăzni să o conteste? Ei bine, va trebui să vă provoc să găsiţi în text vreun indiciu cât de mic care să ne conducă spre o astfel de interpretare. Nu numai că Duhul Sfânt nu este menţionat nicăieri în proximitatea pildei, singura aluzie (contestabilă şi ea) fiind legată de uleiul celor zece fecioare din pilda anterioară, dar nu există nici măcar un element care să-i ajute pe ucenici să se raporteze la Duh şi darurile Sale, auzind pilda. În plus, o astfel de interpretare cade în capcana deraierii focalizării de pe Duh pe daruri, acestea fiind ontologic independente de Dătătorul lor (marea cacealma a carismaticilor în abordarea lui I Corinteni 12). Sună spiritual, repet, dar nu este în acord cu discursul general al mesajului lui Cristos.

Talanţii reprezintă oameni mântuiţi de Cristos, încredinţaţi de către Acesta ucenicilor şi urmaşilor lor spre păstorire. Iată o interpretare care începe să ţină cont de un context! Pentru că dacă citim pasajul de la capitolul 24:45-51 într-un tablou asemănător pildei talanţilor ni se vorbeşte despre un rob căruia i s-a încredinţat slujba de administare peste “ceata slugilor sale” (24:45). În acest caz este vorba despre oameni, priviţi ca preţioşi în ochii stăpânului lor. Credincioşia în slujirea acestor oameni este definitorie pentru răsplătirea acelui slujitor (v. 46-47, 50-51). Imaginea Judecăţii viitoare, care succede Pildei talanţilor, este şi ea profund legată de atitudinea pe care o avem faţă de oameni; şi aici răsplătirile sunt conforme cu felul în care am înţeles sau nu să slujim acelor “fraţi neînsemnaţi” ai lui Cristos (Matei 25:41, 46).

Voi aminti, în completarea celor de mai sus, două abordări oarecum distanţate de aceste preocupări detectiviceşti; una este cea a lui Beni Fărăgău, în studiul său pe Evanghelia lui Matei, cealaltă este abordarea lui Joachim Jeremias, într-o carte tradusă şi la noi “Parabolele lui Iisus” ( o execrabilă ediţie, din păcate, scoasă de Anastasia, alminteri o editură respectabilă …). Beni este un maestru al contextualizării. El încadrează foarte bine pilda în mesajul Mântuitorului din capitolele 24 şi 25 ale evangheliei, punctând corect faptul că cele patru tablouri înşirate în încheierea mesajului au ca subiect principal veghierea în vederea revenirii Domnului. Din păcate, tratarea pildei în sine este foarte sumară; Beni evită să propună o semnificaţie directă a talanţilor şi accentuează importanţa lucrării pentru planurile Stăpânului, a interesului şi a responsabilităţii faţă de aceasta. Jeremias, în stilul său tranşant şi condimentat cu o fină nuanţă liberală, ne conduce înspre Cuvânt, moştenirea de mare preţ lăsată de Învăţător ucenicilor. Lor li se va cere socoteală de felul în care au fost administratori ai Revelaţiei. Într-un anume sens, nici aici nu poţi spune exact ce sunt talanţii – poate că nici nu contează. Ideea este fără îndoială interesantă, şi plauzibilă, dar felul de tratare al pildelor – alminteri extrem de bine documentat – păcătuieşte prin aceeaşi minimalizare a rolului contextului în care a fost rostită pilda. De fapt, Jeremias sugerează că această pildă a fost răstălmăcită şi repoziţionată în Evanghelie de către biserica primară, conştientă tot mai mult de faptul că parousia nu era chiar aşa de aproape de ei.

Pentru Beni şi Jeremias nu contează atât de mult talanţii cât pilda în întregul ei şi mesajul centrat pe o atitudine faţă de lucrul Domnului. Aceasta este încă o modalitate de a vedea problema acelor talanţi.

Să tragem linie: interpretarea populară talanţi = talente este cea mai nefericită dintre toate, la pachet cu cea legată de posesiuni materiale. Ambele nu ţin cont de contextul imediat al pildei, în care este important să menţionăm că singurii auditori sunt ucenicii ( ce ziceţi, ce talanţi au primit ei când Învăţătorul şi Stăpânul lor a plecat înălţându-Se la Cer? ), dar nici nu se brodesc cu cadrul general al relaţiei dintre Dumnezeu şi om. Oricum, în afara contextului, putem înţelege din pilda aceasta orice. De pildă:

Talanţii reprezintă râşniţe de cafea şi mixere de bucătărie. De ce nu? Poate să mă contrazică cineva cu argumente din text?  Iată cum, interpretând pilda în afara cadrului în care a fost rostită, în lipsa oricărui alt reper – altul decât propria noastră raţiune – fiecare dintre noi putem adăuga ceva acesteia, o putem înflori şi o putem cosmetiza după bunul nostru plac!

Pledoaria postării de faţă este pentru o abordare echilibrată în care să ţinem cont de miza pildei – stăpânul ne-a încredinţat o slujbă, nişte valori de administrat şi ne va cere socoteală la un moment dat de felul în care ne-am raportat la această responsabilitate – şi de mesajul general al mesajului lui Cristos sintetizat foarte clar în Matei 24:42“Veghiaţi dar, pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru.”. Întreg pasajul de la Matei 24:43 la 25:46 trebuie circumscris temei veghierii, o veghiere activă, orientată asupra atitudinii noastre faţă de lucrul Domnului, singurii duşmani identificaţi aici fiind indolenţa, indiferenţa şi lenea … adică noi înşine. Sunt atitudinile noastre răsplătite de Domnul nostru; observaţi că se pune foarte mic accent pe rezultate – când lucrezi cu Domnul, pentru El, prin El, rezultatele sunt în mâna Lui şi doar El le poate evalua cu adevărat. Va fi răsplătită inima noastră, nu doar fapta ce a izvorât din ea. De aceea rămâne de mare preţ pentru oricare dintre noi sfatul autorului Proverbelor:

“Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice,
căci din ea ies izvoarele vieţii.”

Proverbe 4:23

Un follow-up tot pe această tema puteţi citi AICI.

24 de gânduri despre “Răstălmăciri – Pilda talanţilor

  1. „…si temandu-ma,m-am dus de am ascuns talantul tau in pamant;iata ai ce este al tau…”

    In acelasi capitol 24,consecutiv si conex Pildei analizate de dvs(a talantilor),Iisus spune:

    „…Caci flamand am fost si Mi-ati dat sa mananc,insetat am fost si Mi-ati dat sa beau,strain am fost si M-ati primit…Adevarat zic voua,intrucat ati facut unuia dintre acesti frati ai Mei,prea mici,Mie Mi-ati facut..”

    Primul citat de mai sus ne arata fara tagada,prin analiza logica,sintaxa evenimentelor si a discursului Mantuitorului,prin observarea metodei pedagogice folosite adesea in parabole,ca al treilea slujitor care a „primit pe mana avutia Sa(a Domnului)”a vrut sa Ii dea inapoi „ce este al Tau”-ce poate fi aceasta avutie,primita la „nasterea din duh”de crestin,decat chipul Lui,sufletul,darurile Duhului revarsate din belsug prin Taina botezului(sau luarea la cunostiinta a adevarului in cadrul religiei fiecarui om de pe pamant,indiferent care este aceasta)? Ce poate insemna „lucrarea „chipului Lui pentru dvs?doar propovaduirea sau faptele?chiar dvs.ati afirmat „Domnul ne cheamă să Îi slujim prin Duhul Sfânt, lăsându-ne conduşi de Cel ce dă DARURILE, în lepădare de sine şi de pretenţiile propriilor noastre capabilităţi.”
    Nu trebuie cred eu sa ne ferim de cuvinte,iar dintre cuvinte,darul (intim legat de atitudinea de care ati pomenit foarte bine)si chipul caruia i se inchina darul au o semnificatie cu totul aparte pentru om,in intregul sau.”Multi alearga,dar unul singur castiga cununa”,spune Sf Apostol Pavel.

    Al doilea citat-spre finalul capitolului din care am indraznit sa citez -se citeste cu usurinta in cheia iacobiana „credinta fara fapte moarta este”,si nu face decat sa intareasca ideea ca darurile se lucreaza,dupa puterea data fiecaruia de Cel ce „cunoaste inima omului”,pe drumul ce duce de la chip spre asemanare.

    In fine,desi poate parea de factura protestanta,interpretarea conform careia suntem datori sa inmultim dupa puteri chiar si avutia pamanteasca(averea),aduce o viziune surprinzatoare (bine evidentiata de Max Webber)pe care v-o supun atentiei:stim cu totii ca exista oameni care nu sunt crestini declarati,nici macar nu prea frecventeaza Biserica,dar au darul de a castiga-cinstit,prin munca onesta,asiduitate si inteligenta-o buna sau foarte buna conditie materiala/financiara,pe care ulterior-prin incercarile vietii sau intelegerea superoara a ceea ce traiesc-o folosesc pentru ajutorarea semenilor,ei ducand un trai modest si nefiind dependenti de dorinta de a castiga din ce in ce mai mult.Pur si simplu doresc sa ii ajute pe semeni.Ei au puterea sa schimbe uneori acolo unde nici dvs,nici eu,nici slujitorii Bisericii nu o putem face,ba chiar prin puterea exemplului sa aduca la credinta multi oameni nevoiasi.Acestora nu credeti ca li se va „socoti ca neprihanire”jerfa comoditatii,a lacomiei,a gloriei sau imaginii sociale de care s-au lepadat?Ei vor fi de bunaseama in situatia iconomului(poate uneori nedrept) care va fi chemat de-a dreapta Sa.
    Fie sa lucram si noi asemenea lor talantii Imparatiei!

  2. In principiu sunt mai multe moduri de a intelege talantii; eu m-am limitat in demersul meu la abordari evanghelice intre care cea mai nefericita este cu „talanti=talente, abilitati”. Personal, tinand seama de context, de faptul ca responsabilitatea fata de oameni este scoasa in evidenta in celelate imagini rostite de Mantuitor (doar ucenicilor!) … inclin sa cred ca este vorba de oameni.
    Puteam sa extind discutia amintindu-l pe Par. Galeriu care vede in talanti niste icoane ale unei raspunderi personale fata de lucrarea lui Dumnezeu ( o abordare frumoasa, fara indoiala) … scopul meu a fost acela de a „infiera” o interpretare proasta, predominanta in ograda evanghelica, motiv pentru care articolul in sine trebuie inteles ca avand niste (auto)limitari impuse de obiectivul urmarit …

    1. „inclin sa cred ca este vorba de oameni.”

      si eu la fel. talantii sunt oamenii carora le-am vorbit sau nu despre Cristos, oamenii pt care ne rugam sau nu ca sa fie mantuiti.

      iar vesetul (27. prin urmare se cadea ca tu sa-mi fi dat banii la zarafi si, la venirea mea, eu mi-as fi luat inapoi cu dobanda ce este al meu!) prin care ucenicul spune ca sunt bani, se traduce asa: se cadea ca tu ca si crestin sa vestesti evanghelia, iar la venirea mea, eu mi-as fi luat ce-ai semanat tu. datoria noastra este sa semanam (evanghelia). Dumnezeu este cel care uda si face sa creasca.

  3. Eu cred ca Iisus ne demonstreaza prin fiecare pilda un lucruri pe care trebuie sa le dobandim cu timpul,sa le intelegem si sa mai intelegem totodata cat de important este EL…dar fiecare cu credinta lui!Trebuie sa recunosc ca sunt destul de tanara si totusi nu sunt asa de credincioasa,dar cred cu adevarat in El,in puterile lui.Intradevar pilda talantilor este inca o dovada de intelepciune strecurata de Iisus pentru noi…si trebuie sa recunosc ca este una foarte buna!gasiti mai multe informatii despre Iisus si pe siteul:http://www.everystudent.ro/a/dincolo.html?gclid=CL2DwL6t06YCFcMq3wodMECGFw dar asta doar daca va intereseaza si sunt sigura ca nu pe majoritatea…:(

  4. nu a mai raspuns nimeni nimic?inteleg…eu am descoperit acest site cautand ceva util,o pilda care imi trebuia la scoala ,si atunci am vazut comentariile voastre si m-am gandit sa scriu si eu cate ceva,impresiile mele despre dumnezeu care pentru mine este foarte important…ma ajuta foarte mult…!asa ca vreau sa transmit tuturor copiilor care vad asta sa lase si ei niste comentarii chiar daca nu sunt legate de tema asta…si eu tot aia am facut!asa ca bafta!

    1. Absenta unui raspuns poate insemna fie ca suntem de acord cu ceea ce spui, fie ca nu exista o provocare suficient de „suparatoare” la adresa celorlalti cititori.
      In ceea ce ma priveste, iti spun „Bun venit” pe acest blog si sper ca el sa fie si in continuare suficient de captivant pentru a te determina sa revii …🙂

  5. Problema e ca asemeni multor oameni presupui ca o pilda trebuie sa aiba numai un inteles. Talantii sunt toate darurile lui Dumnezeu , chiar daca noua ni se pare ca unele sunt ale noastre pe drept. Faptul ca te trezesti dimineata sau ca ai maini si picioare e un dar de le Dumnezeu. Pilda arata in primul rand ca credinta fara fapte e moarta. Ca trebuie sa folosim tot ce ne-a dat Dumnezeu pentru mantuirea noastra si a semenilor nostrii, prin fapte bune, prin sfaturi acolo unde este nevoie, prin ajutor financiar, etc. Este in legatura directa cu o pilda precedenta unde unii servitori in absenta stapanului lucreaza pe cand ceilalti stau degeaba. O vad ca o adresa directa asupra celor care zic ca ei au credinta in inima lor si le e suficient. Au talantul dar nu se obosesc sa faca nimic cu el.

    1. Nu am presupus nimic: am listat cateva abordari pe care le-am auzit pe la noi sau prin alte parti … Chiar si abordarea ta trebuie privita – daca se poate! – prin prisma observatiei cu care tocmai ai inceput: de ce sa presupunem ca exista un singur inteles? De ce sa fie cel propus de tine? De ce sa nu intelegem ca talantii ar fi iPoduri?
      Chiar … de ce?

  6. Consider ca in intelegerea pildei are o mare importanta finalul:

    26. Stapanul sau i-a raspuns: „Rob viclean si lenes! Ai stiut ca secer de unde n-am semanat si ca strang de unde n-am vanturat;
    27. prin urmare se cadea ca tu sa-mi fi dat banii la zarafi si, la venirea mea, eu mi-as fi luat inapoi cu dobanda ce este al meu!
    28. Luati-i, dar, talantul si dati-l celui ce are zece talanti.
    29. Pentru ca celui ce are i se va da, si va avea de prisos; dar de la cel ce n-are se va lua si ce are!
    30. Iar pe robul acela netrebnic, aruncati-l in intunericul de afara: acolo va fi plansul si scrasnirea dintilor.”

    Daca talantii nu sunt bani ci reprezinta altceva atunci e de explicat in orice alta interpretare cine sunt zarafii. Pana la urma, cel ce nu a inmultit talantii a fost pedepsit pentru ca nu i-a dat la zarafi asa ca este foarte important de inteles ce inseamna.

    1. Intrebarea este daca pilda aceasta este una dintre acelea in care fiecare cuvant are o semnificatie ascunsa sau mesajul pildei trebuie cautat in raspunsul care se cere din partea auditoriului: credinciosie fata de ceea ce Dumnezeu ti-a incredintat …

  7. poate ca interpretarea e o idee mai simpla, pilda talantilor trebuie interpretata in acelasi fel ca si pilda fecioarelor si cea cu neghina, neseparat de acestea

    Individul ce ingroapa talantul e acelasi cu fecioara ce ramane fara ulei, acelasi cu bobul de neghina. (offtopic: O chestie interesanta, pe care am aflat-o abia acum: neghina e asemanatoare cu graul!)

    „Fiecaruia dupa puterea lui” poate la fel de bine sa insemne ca la Judecata nu ni se va cere mai mult decat ni s-a dat, si cred ca asa trebuie interpretat. Adica nu e vorba ca El s-a uitat la noi si a vazut ca unul e „puternic”, orice ar insemna aceasta, iar pe altul vazandu-l mai slab, i-a dat mai putin. Pavel e acel personaj caruia i se va cere f mult la judecata, discipolilor care au asistat la inaltare, la fel! Probabil ca unui chinez ce abia a aflat de la un radio pirat de evanghelie, si care mai are si un IQ de 70 nu i se va cere mult. Iar in acest caz din urma esentiala e atitudinea! Ce atitudine ai tu cu acel putin care ti s-a dat? E vorba de atitudinea in fata mantuirii, ai de gand sa faci ceva sau nu? Ca pana la urma faptele urmeaza atitudinii (credintei). Trebuie interpretata pilda in tot ansamblul ei, fara a insista pe intelesul ascuns sau nu al unor cuvinte. Ca de aia sunt pilde, ca sa priceapa si taranul si savantul.

    Ce sunt talantii? Chiar nu conteaza, ar putea fi si
    1.banii si
    2.darurile Duhului Sfant si
    3.orice talent innascut sau dobandit.

    separat sau sinergic, impreuna si deodata. Atitudine. Oricare din cele 3 daca e facut in mod expres spre slava lui Dumnezeu, poate fi talant. Orice. Cat de mic. Atitudine.

    Poate ca trebuie sa intelegem ca acele cinci fecioare intelepte nu asteapta Mirele, pur si simplu, ci e o asteptare activa. Si ne dam seama de asta privind la pilda talantilor. Imparatia cerurilor se ia cu asalt, nu stai cu mana in san si astepti asa ca oaia sa revina Hristos.

    Hristos e dornic sa ne bage pe toti in rai, mila si bunatatea Lui e desavarsit de mare in fata acelei slugi infame „Se cuvenea deci ca tu sa pui banii mei la zarafi, si eu, venind, as fi luat ce este al meu cu dobanda”. De unde s-ar deduce ca daca ar fi facut asa ceva, ar fi fost de ajuns. Macar atat, o atitudine potrivita fata de stapan si o actionare in consecinta, daca atat l-ar fi dus capul. Dar nu, viclenia merge mana in mana cu prostia, sluga nu avea cum sa fie inteleapta ca serpii si blanda ca porumbeii. Prin urmare a fost aruncata in intunericul din afara.

    Asa mi se pare mie ca pildele se interpreteaza una cu ajutorul celeilalte si niciodata una cate una, cu atat mai putin cuvinte separate (talantul de ex)

  8. Eu recent am ajuns, prin studio individual, la concluzia ca talantii sunt credinciosii incredintati uncenicilor, mai intai, si apoi tuturor conducatorilor de adunari, in mare, sunt bisericile. Ceea ce m-a facut sa realizez acest lucru este explicatia talantului. Ce este un talent? Mutti cred ca este un ban de aur valoros. si astfel unul a primit 1 ban, altul 2 altul 5. Fals. 1 TALANT= 46 kg de aur. Era o cantitate imensa de bani, erau cateva pungi bune de bani. Daca 1 talent = talent, atunci nu mai are nici o logica cum a primit unul 46 de kg de talente iar altul 92 etc. De aici trebuie sa apara intrebarea. Sunt multe de zis , dar mai amintesc doar un indiciu in vers 24 din Materi 25, care zice:äm stiut ca esti om aspur , care seceri de unde n-ai semanat …”. Ii vorba de seceris. Ii vorba de grau. Arunca samanta si va creste grau, vestete Evanghelia si oamenii vor veni la credinta. Pune banii la zarafi si castiga pentru Dumnezeu altii, ca la sfarsit Biserica sa se inmulteasca. Talantii sunt credinciosii care poarta in ei Evanghelia, ca pe o comoara in niste vase de lut.

  9. Stampanul e Domnul isus, robi suntem noi, talanti e tot ceea ce detinem noi. Pt ca nimic din ce avem noi nu este al nostru: Bani, casa, masina, daruri, talent, capacitea nostra, noi nu suntem ai nostri, etc. Ideea principala din aceasta pilda e sa aducem profit pentru slava lui Dumnezeu. Sa muncim cu credinciosie…..cu ce ne prezentam noi in fata Tatalui ? Cu mainile goale ? Investita noastra ar trebui sa fie bazata pe tot ceea ce ramane vesnic. 1) Si cea mai mare investitie e sa faci tot ce poti ca copii care ti ia dat Domnul sa ajunga in imparatia Lui. Si nu numai, ci pe cat posibil poti 2) fa tot ce apartine de tine ca sa intorci oameni cu fata spre Dumnezeu. Iar daca nu ai copii ocupate de punctul 2. Chiar daca nu vei reusi niciodata cel putin ai lucrat cu credinciosie si nu ti se va zice LENES.

  10. Eu vad asa lucrurile: Dumnezeu ii da tot celui care are. Deci, daca esti bogat vei fi si mai bogat. Cel putin ai cu ce sa incepi o afacere. Daca esti sarac, vei deveni si mai sarac. Neputand incepe nimic, vei pierde si putinul pe care il ai.

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s