Fidela ni s-a livrat. Ce învăţăm din asta?


Aşa cum deja ştiţi, Fideluţa este pe piaţă. Zarurile au fost aruncate iar acum contabilizăm eventualele pagube. Ele oscilează între faptul că o carte de căpătâi în cultura unei naţiuni creştine – de două mii de ani! – este batjocorită printr-un simulacru de literatură în limba română, şi faptul că vrem să ne folosim libertatea de a explora şi reactualiza un material, pentru a-l oferi românilor într-o manieră nouă proaspătă, izvorâtă dintr-o paradigmă dinamică a dezvoltării gândirii umane …

Specialiştii au teren liber de exprimare. Emanuel Conţac şi Marius Cruceru au reacţionat prompt. Sper că o vor face şi alţii. Eu nu o să-mi vâr nasul acolo unde nu-mi fierb zarzavaturile; vreau doar să amintesc trei aspecte care par să a fi uitate în vâltoarea pasiunilor iscate de apariţia acestei excentrice traduceri a Bibliei.

1. Vă readuc aminte de agenda de la care a plecat oferta fideiştilor. Într-un candid comentariu de pe blogul său vesteabună ne spunea că traducerea Cornilescu, încă cea mai influentă pe la noi, nu este suficient de calvinistă. Am mai adresat chestiunea aceasta AICI. Traducerea Fidela pleacă de la premise proaste; ea este modelată de o teologie deja pusă pe roate, nu doar pe KJV, iar versetele sunt traduse în aşa fel încât să fie susţinută poziţia reformată a autorilor.

2. vesteabună are dreptate când, într-un comentariu pe blogul lui Emanuel Conţac, ne spune că nu prea au fost luate la bani mărunţi celelalte traduceri care mai circulă prin spaţiul evanghelic românesc: GBV-urile, NTR-ul, revizuita lui Cornilescu etc. Se pare că oferta de traduceri ale Scripturii tinde să devină mult prea stufoasă având în vedere că “piaţa” beneficiarilor este totuşi una foarte restrânsă. Cei care studiem Scripturile mai în detaliu ne lovim adesea de inexactităţi ale lui Cornilescu, mai ales în materie de topică, dar şi în ceea ce priveşte folosirea unor perifraze neinspirate. Pentru noi, accesul la mai multe perspective de traducere este benefic. Totuşi ne-ar fi de folos să ştim despre fiecare dintre acestea, măcar în linii generale, cât de fidele sunt ele literei şi spiritului manuscriselor de la care s-a pornit. Avem nevoie de un astfel de material, noi cei ce poate nu vom sta niciodată pe băncile unui institut teologic. Este posibil un astfel de demers, din partea unor literaţi evanghelici, de preferinţă cât mai răsfiraţi confesional, sau iar visez la cai verzi pe pereţi?

3. Dezbinarea confesională a evanghelicilor români, vizibilă nu doar în spaţiul “independent”, se răsfrânge tot mai mult şi în lucrurile sfinte. Este tot mai greu să adresezi Cuvântul Sfânt al lui Dumnezeu, cel neschimbător, într-o lume în care se înmulţesc traducerile divergente, divizate nu doar de înţelesul ambiguu al unor termeni greceşti sau ebraici ci, în primul rând, de agende doctrinare diferite. Suntem forţati să adoptăm perspective platoniciene despre o Scriptură perfectă undeva în ceruri, clonată într-o mie de variante imperfecte între noi, pe pământ. Am făcut deja acest lucru cu Biserica, ruşine nouă! Mai rămâne – Domnul să ne păzească de aşa ceva! – să-L multiplicăm pe Cristos în exemplare la fel de imperfecte şi să ne făurim credinţa pe măsura Mântuitorului în care ne punem nădejdea. (Şi aici s-au făcut deja paşi îngrijorători pe cale …) Toate acestea pleacă de la drăceasca indiferenţă cu care privim problema unităţii creştine, un concept tot mai vecin cu utopia, din păcate.

Exagerez – să fie clar! – dar până la a vedea fiecare Comunitate cu traducerea ei, cea care redă “toate cuvintele lui Dumnezeu”, sau fiecare mişcare parabisericească (ce ziceţi Străjerilor, nu săriţi şi voi cu o Fidelă?), sau chiar biserici … nu mai e chiar multă cale de străbătut. O să-l vedem pe Iosif Ţon predicând din Biblia anabaptiştilor iar pe Paul Dan dintr-o scriptură amistică şi eliberată de orice ingerinţă erotică, aşa cum trebuie să fie o Biblie adevărată …

În rest, Domnul să-i aibă în paza Sa pe cei ce vor deschide noua Fidea! Şi pe noi, cei ce nu o vom frunzări decât pentru a o judeca … cu toţii avem aceeaşi nevoie de harul Său măreţ.

 

11 comentarii

  1. Lasă Dio, că dacă au americanii Scripturi traduse mediocru, noi de ce să nu avem. Mă refer la Living Bible, care nu era “proiectată” pentru publicul larg. Când o citeşti zici că citeşti o poveste despre Biblie. 🙂

    1. Macar Living Bible nu pretinde ca ne da „toate cuvintele lui Dumnezeu”. Cand o iei in mina stii ca ai un de-a face cu un fel de parodie … Fidela vine insa cu pretentii … vai de ea!

      1. Apropos de pretenţii. Mi-ai adus aminte de cartea lui Dan Brown, Codul lui Da Vinci. El pretinde că ce scrie nu e ficţiune ci treburi istorice:
        „All descriptions of artwork, architecture, documents, and secret rituals in this novel are accurate.” Chiar pe atunci eram la istorie , şi un profesor ne-a ţinut un curs despre „veridicitatea” spuselor lui Dan Brown . Naivii sunt prostiţi. Însă dacă stai să iei la bani mărunţi spusele afli cu stupoare că ţi se vinde gogoşi.

      2. Eh, fideistii ne livreaza gogosi sfinte … Pentru mine cu Dan Brown a fost simplu: am considerat ca nu merita si nu i-am dat atentie. Fideistii insa aduc o boala din interior … nu avem voie sa fim indiferenti.
        Cum sa le rezisti insa?

  2. in anii 80 citind diverse versiuni in engleza am avut un singur obiectiv: sa inteleg ce spunea dumnezeu prin cuvintul sau. astora nu le mai ajunge asta, acum il transforma in cuvintul lor. si asa se duce pe ripa crestinismul.

    1. Cred că ai dreptate. Scriptura ne cheamă la unitate, dar, din nefericire, unii o folosesc pentru dezbinarea fraţilor.

  3. Idealul unei echivalenţe totale rămâne o himeră deoarece limbile sunt diferite una de alta ca formă, având coduri şi reguli distincte care guvernează construirea unităţilor lingvistice gramaticale, iar aceste forme au sensuri diferite.

    1. exact. la fel si taraboiul cu iisus si isus, parca am fi musulmani si numai coranul in limba araba e bun. cite popoare exista cam atitea nume exista pt isus. la noi nu. se supara isus daca nu i se scrie numele cu ii. asta da logica!

  4. cuuulmea tupeului sa fii adept KJV-only si sa argumentezi pentru Fidela pe ideea ca Biblia Cornilescu nu este suficient de „calvinista”. Cine se informeaza stie din capul locului ca miscarea KJV-only este pe fata anti-calvinista. Traducerea Fidela are la baza o alta ineptie, si anume ca KJV este singura Biblie 100% fara greseala. Si aici e de discutat destul…, oricat ar parea de evident ca o traducere nu poate fi egala originalului (ma refer la KJV versus textele inspirate direct).

    1. Of, agendele astea care ne influenteaza traduceri, interpretari, comunicate … mai putin vietile! Cat timp ne mai rabda Domnul cu toate ametelile astea?

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s