Picături de apă într-un ocean de binecuvântări


“Nu voi bea paharul pe care Mi l-a dat Tatăl să-l beau?”

Ioan 18:11

Nu avem în Evanghelia lui Ioan, menţiuni despre agonia lui Mântuitorului din Gheţimani; cel mai apropiat moment ca stare de spirit este descris în Ioan 12:27 când, intrând în Ierusalim, Domnul nostru conştientizează povara ce îi va însoţi în curând proslăvirea.

Capitolul 18 din carte ne prezintă un Cristos care a decis deja că va urma până la capăt voia Tatălui. El hotărât încotro vrea să meargă, iar acum se îndreaptă fără şovăire acea direcţie. În loc să fugă, să Se ascundă, El face paşi hotărâţi înspre cei ce-L vor să Îl prindă.

Urmează ca Isus să fie arestat, purtat în acest fel înaintea autorităţilor religioase, pălmuit, acuzat pe nedrept, biciuit, batjocorit, judecat, condamnat şi crucificat, străpuns cu lancea, coborât de pe cruce şi îngropat în primul mormânt aflat la îndemână. Gândiţi-vă la toate astea, la slăbiciunea Lui, la lipsa de apărare şi aparenta neputiinţă, la imaginea de om învins de un sistem potrivnic lui, iar apoi gândiţi-vă la cuvintele Sale, la perspectiva pe care El o dă acestor fapte:

“Tatăl Mă iubeşte, pentru că Îmi dau viaţa, ca iarăşi s-o iau. Nimeni nu Mi-o ia cu sila ci o dau Eu de la Mine. Am putere s-o dau şi am putere s-o iau iarăşi: aceasta este porunca pe care am primit-o de la Tatăl Meu.” Ioan 10:17-18

Perspectivele sunt total diferite. Privind cinematografic, din exterior, sau chiar ca personaj al acestor întâmplări prins în vâltoarea unor circumstanţe nefaste, lucrurile nu stau deloc bine pentru Învăţător. Privind însă din punctul Său de vedere, imaginea este total diferită; până la urmă însă, adevărul, puterea şi slava Tatălui erau de partea Lui.

Mă întreb dacă nu cumva acest paradox al ultimelor clipe ale lui Isus, îndreptându-Se înspre moarte, face parte din moştenirea noastră, a celor care îl urmăm pe El şi ne numim creştini. Nu acesta este stigmatul lumii pus peste noi, peste vieţile noastre, peste destinele noastre, peste visele noastre de a aduce o transformare în bine a societăţii în care trăim? Adesea suntem ca nişte învinşi, daţi morţii, marginalizaţi, batjocoriţi, persecutaţi. Ce anume ar trebui să purtăm în inimi pentru a nu ne lăsa biruiţi de deznădejde şi pentru a merge cu demnitate până la capăt în ceea ce ne-a chemat Domnul să facem?

Cum să facem ca atunci când vin vremurile grele să nu dăm bir cu fugiţii ci să facem faţă cu demnitate provocărilor? Cum putem lăsa peste noi să treacă cutremure, inundaţii, furtuni, nenorociri, boli, înfângeri şi accidente, şi să rămânem mai departe alături de Domnul nostru, credincioşi legământului mărturisit prin botez? În ce constă secretul?

Cred că el stă în ceea ce L-a călăuzit pe Cristos: încrederea în Tatăl şi în destinul trasat de El. Acestea îţi deschid ochii pentru a vedea realităţi pe care nu le poate percepe oricine. În timp ce eşti încolţit, nu eşti în strâmtorare; în timp ce eşti în grea cumpănă, nu eşti disperat; când eşti prigonit, ştii că nu eşti singur; când eşti lovit şi trăntit la pământ, ştii că eşti viu ( II Corinteni 4:8-9 ). Secretul e să nu priveşti numai la drum ci să să îndrepţi spre ţintă, către capătul drumului, acolo unde te aşteaptă cununa de slavă. Este vorba despre gândul lui Cristos, cel pe care încercăm să îl descifrăm pe paginile cărţii Filipenilor, de câteva săptămâni încoace.

Ce model mai bun de ascultare necondiţionată de voia Tatălui l-ar putea întrece pe acela al lui Isus, Domnul nostru, păşind împărăteşte spre cruce?

Înţelegem, folosind paradigma apostolului Pavel, că deşi era legat şi târât de către soldaţi înspre locul de judecată, Fiul lui Dumnezeu alerga spre propria-I cunună …

Privim uimiţi la El, ducându-Şi crucea şi învăţăm să ne purtăm cu răbdare, în fiecare zi, propriile noastre cruci, după modelul şi chemarea Sa, la fel de actuală astăzi în modernitatea noastră, precum era şi în vremurile durei şi nemiloasei stăpâniri romane.

(Din Picături de libertate, Târgu Mureş 2011 )

Reclame

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s