Să ne crucim sau să ne facem cruce? Despre trădarea lui Vladimir Pustan


O fază tare de tot, proaspătă încă, ne agită din nou spiritele şi îl cruceşte (pentru a câta oară?) fără milă pe pastorul Cristian Ionescu: Vladimir Pustan, un pastor penticostal, îşi face cruce într-o biserică greco-catolică. Un gest niţel repezit, făcut în fugă, menit (fără intenţie, bănuiesc) să aţâţe încă odată prejudecăţi adânc înrădăcinate între evanghelicii români.

Mi-e groază de discuţii sterile cu oameni care primesc la argumentele altora precum pereţii bisericilor noastre nucile. Dacă am învăţat ceva din toate disputele de până acum este tocmai faptul că nu învăţăm nimic din ele, că nu suntem dispuşi să ne confruntăm miturile şi minimalistele dogme de buzunar în care am înghesuit ceea ce numim încă, cu o prea mare îndrăzneală, Evanghelia. Totuşi, câteva gânduri legate de acest necaz am şi eu a spune …

Este nevoie să judecăm cu cumpătare ceea ce s-a întâmplat laTimişoara în acea fatidică zi (vinerea neagră, ce mai!) pentru suflarea evanghelică autohtonă. Animite percepţii şi mesaje ne sunt livrate distorsionat judecăţii noastre.

De pildă, se induce ideea că Vladimir Pustan s-a dus în acea biserică greco-catolică să predice Evanghelia. Adică, pe limba noastră evanghelică, să proclame mesajul Evangheliei după care – că aşa se face! – să cheme la pocăinţă, plecat capetele, ridică o mână dacă te-ai decis, rugăciunea păcătosului etc. Numai un naiv, în sensul peiorativ atribuit de Iliescu acestui cuvânt, poate crede că popa greco-catolic l-a chemat pe pastorul penticostal să-i pescuiască enoriaşi din propriul iaz. Să fim serioşi! Orice va fi predicat Vladimir Pustan (mărturisesc că nu am avut timp să-i ascult mesajul) acesta nu putea să se încheie altfel decât cu un “Amin!”; semnul crucii şi aplauzele audienţei pot fi considerate cireşelele de pe tortul ecumenic servit pe 25 noiembrie laTimişoara. Predicarea Evangheliei – baptistă, penticostală, whatever – se încheie după tipare pe care noi le ştim, care au lipsit din desfăşurătorul întâlnirii cu pricina.

Cică ar fi rost să ne îndoim de identitatea evanghelică a lui Vladimir Pustan. Ce este însă aceasta? Un set de “Nu”-uri? O identitate derivată din negarea altor identităţi? ( Cunosc un pastor din vechea gardă care ori de câte ori este întrebat cu privire la raţiunea pentru care au apărut baptiştii pe scena istoriei începe cu “Noi ne-am separat de papalitatea coruptă …”) În acest sens, ştiam şi eu pe vremuri despre “pocăiţi” că nu-şi fac cruce, nu pupă icoane, nu se închină la Maica Domnului, nu au sfinţi pe pereţi, nu beau, nu fumează … Dar ce fac, în schimb? Ţin arătătorul întins înspre cei ce fac astfel de lucruri şi … atât.

Gestul făcut de Vladimir Pustan este închinare la idoli. Vreun argument, ceva? Cristian Ionescu poate fi exonerat de povara de a ni le furniza: omului nu îi place semnul ăsta. Punct! Desigur el trebuie văzut ca o aberaţie strecurată rapid în Biserică (Tertulian îl menţionează prin jurul anului 200 ca pe o practică obişnuită a creştinilor din acea vreme) de care adevăraţii creştini s-au debarasat abia peste încă un mileniu de rătăcire … Acum nu vreau să spun că ar fi musai să ne facem şi noi semnul crucii; să-i afuriseşti fără pic de tact pe cei ce îl fac: iată un lucru deloc recomandabil unui urmaş al lui Cristos.

Mare atenţie la manifestările distructive (tragice, ca să-l parafrazez din nou pe Cristian Ionescu) ale complexului trădării. Vladimir Pustan ne-a trădat făcând acolo un semn care nu ne aparţine nouă, ci lor. Ortodocşii sau catolicii – unii dintre ei – se feresc să ia în mâini o Biblie Cornilescu: nu-i a lor, e a sectanţilor. Picior de pocăit să nu fie văzut la o nuntă ortodoxă! (Ei însă trebuie să vină la strepezitele noastre nunţi că, deh, poa’ le vine cheful a se pocăi!) Să nu care cumva să cânţi, ca ortodox ori catolic, vreo cântare sau colindă de-a pocăiţilor! Etc, etc. Există frontiere bine delimitate. Normativele Schengen nu au nici o putere asupra lor: le-ai călcat, eşti trădător, vrednic de oprobiul lumii din care credeai că faci parte până la greşală. Ei au crucile; noi avem amvoanele. Ei au sfinţi cu cerculeţ în jurul capului; noi, peisaje cu munţi şi dealuri în spatele baptistierului. Ei au mărgele; noi avem batice. Ei au Biblii cu cruciuliţă pe copertă; noi, Biblii fără cruciuliţă pe copertă (au apărut şi unele excepţii … trădători!). Ei îl au pe Ioan Gură de Aur; noi, pe John Piper. Fiecare cu jucăriile sale: nu care cumva să jinduieşti la totemurile vecinului tău, iată o a unsprezecea poruncă pentru creştinii mileniului trei. Astfel, experimentăm consecinţele unei grozave alienări spirituale: bucăţelele de puzzle din care ne e încropită credinţa, în care abia putem noi distinge un fel de Cristos, devin icoană absolută, punct de reper infailibil pentru toţi ceilalţi nefericiţi ai acestei lumi. Acest lucru e tragic cu adevărat.

Închei cu o întrebare, una deloc retorică (adică chiar vreau să primesc nişte răspunsuri pertinente): cu ce diferă – la nivelul aparenţelor exterioare – gestul lui Vladimir Pustan de a-şi face cruce într-o biserică catolică de gestul atâtor pastori sau vorbitori evanghelici (îndeosebi penticostali) care se închină în faţa amvonului în rugăciune înainte de a păşi pe el?

232 de comentarii

  1. Nu ştiu dacă Vladimir Pustan îl citeşte pe Alin Cristea şi vede desele lui provocări pe care le lansează evanghelicilor. Pentru mine, gestul lui Vladimir Pustan nu e altceva decât o provocare cum sunt şi cele ale lui Alin Cristea. O provocare la a gândi. Gestul lui Vladimir Pustan poate fi trecut şi în categoria „cu grecul m-am făcut grec”. În ipocrizia noastră penticostală (şi nu numai) deseori apelăm la afirmaţii de genul: noi nu facem de astea. Păi nu…noi nu facem de astea dar facem altele mai rele. E trist că unii se închină la maşinile lor, averile lor, copiii lor şi altele….dar pe astea nu le văd.
    Pot să-l acuze confraţii mei penticostali pe Vladimir Pustan cât doresc ei. Vladimir Pustan e cel prin care Dumnezeu a dinamizat în ultimii ani penticostalismul din România, fie că place unora să recunoască fie că nu…
    Vladimir Pustan umple sălile adunărilor şi locaşurilor prin care se află. Şi nu degeaba, ci cu folos. Cristian Ionescu şi predicatorii-păstori de talia dumnealui plictisesc.
    E regretabil mai degrabă pripa lui Cristian Ionescu. Pripa de a veni cu un articol penibil. Un articol din care lipseşte dialogul veritabil, un articol în care răstălmăceşte sensul unui cuvânt. Un articol prin care mai degrabă denigrează şi împroaşcă cu noroi.
    Consider că Cristian Ionescu nu urmăreşte decât ratingul. Să-i fie de bine şi să se bucure de el….

    1. Nu l-am prea auzit vorbind pe Vladimir Pustan. Cand am avut ocazia am putut observa ca le spune „pe bune”, direct si la obiect … nici asta, se pare, nu ii place lui Cristian Ionescu. El are de pierdut si cei ce ii tin isonul …

      1. Desigur că nu le place. Nu le place pentrucă sunt ipocriţi. Vladimir Pustan se aseamănă foarte mult cu atitudinea apostolilor Pavel şi Petru. Amândoi au greşit grav şi cumplit înaintea Domnului, dar amândoi şi-au recunoscut vina. Lui Vladimir Pustan nu-i este ruşine de păcatele şi prostiile pe care le-a făcut şi nu pozează în sfânt. nu-i este ruşine în sensul că nu le ascunde ci are curajul să le mărturisească. Se lasă identificat cu fiecare din ascultătorii lui. E unul dintre ei. Prin el, Dumnezeu dă speranţă. Alţii pozează în sfinţi. Nu-i nimeni ca ei, drăgălaşii. În consecinţă nu te poţi apropia de ei că te-ai fript.

      2. Pustan si-a facut cruce si ,,plange cerul” ???
        pai chiar asa : cand ne mascam dupa tot felul de ipocrizii straduindu-ne atat de tare sa parem alceva decat ceea ce santem,
        incat devenim mai mult decat ridicoli , atunci nu plange cerul fratilor ???
        ma abtin de la multe vorbe dar am sa spun totusi ca sant de aceasi parere cu tine , Corneliu Rotar …

    2. Am vazut si eu filmuletul in care parintele pomohaci spunea ca sa-u rugat lui dumnezeu sa-l trimita pe vladimir pustan profesorul teolog la ei in biserica si se vede ca dumnezeu ia ascultat .Acum daca el si-a facut cruce fiind penticostal nu e treaba noastra sa-l judecam tre sa ne judecam noi pe noi si sa ne uitam la pacatele BARNA din ochiul nostru nu la PAIUL din ochiul altuia ca sa nu fim ca farisei

  2. Vladimir Pustan a mai „comis-o” (ca să mă exprim în limbaj colocvial) şi cînd a predicat în stil cît se poate de evanghelic în biserica preotului Cristian Pomohaci din Moşuni (a se vedea YouTube:

    Mă întreb dacă idiosincraziile evanghelice se vor fi ostoit prin aceea că enoriaşii ortodocşi din Moşuni se manifestau mai ceva ca nişte credincioşi evanghelici „charismatici”.

    Iar mai înalţii lui Cristian Pomohaci l-au făcut în fel şi chip, inclusiv la „România te iubesc”, pe ProTV.

    Iată că marile spirite se întîlnesc (sînt ironic, bineînţeles).

    1. Interesante imagini; oricum a fost un har ca cei de la ProTv nu aflasera inca de Strajeri. Asta ne-ar mai fi lipsit …
      In ce priveste Mosuni, exista o sinergie incomoda intre decorul specific ortodoxiei si practica evanghelica de orientare carismatica; este singurul aspect care m-ar putea ajuta sa inteleg frica lui Cristian Ionescu de ecumenism …

    2. @Bogdan Burghelea
      Multumesc pentru aceasta nestemeata. Am plans, cum a plans si preotul Cristian Pomohaci, cat timp am vizionat predica lui Vladimir Pustan in biserica ortodoxa din Mosuni.
      Link-ul postat e doar prima parte, am gasit si celelate parti precum si varianta intreaga sinconizata:

      1. Indiferent de presupusele rătăciri ale lui Vladimir Pustan (pe care nu am căderea să le judec eu), a fost şi rămîne un mare orator – vorbeşte întradevăr cu putere şi nădăjduiesc că puterea vine de la Duhul.

    3. la predica de la Mosuni,unde ziceti ca a mai ”comis-o”…stiu sigur ca o fata de-acolo care frecventa de multi ani biserica …s-a botezat si este in biserica de la Beius!dar asa suntem noi…ne legam de toate nimicurile…ca…vorba aia…de pe ”margine”,toata lumea comenteaza…si ..are cine sa-l judece…noi sa ne rugam!!!

  3. Daca botezul crestin a fost pervertit de trupele lui Hernan Cortes facindu-l cu sabia insemna ca botezul nu mai e bun deci il scoatem. Cu asa logica beton… nu stiu daca ramine ceva in Biserica ce sa nu fie intinat printr-o practica abuziva.
    Ar fi putut in timpul gesticulatiei predicii sa faca semnul crucii sau sa isi faca cruce cu limba dar si atunci s-ar fi gasit argumente pentru ca prezenta lui care are tot felul de lecturi personale deranjante pentru individualismul concurent al mediilor evnaghelice.
    Ii propun ca data viitoare sa isi faca crice cu ambele maini si apoi sa le intinda spre pironire…

  4. O fi scăzut prea tare traficul pe blog şi a fost musai să mai scoată un scandal din pălărie. Pentru mine, chestia asta e mult mai scârboasă decât campania anti-Peniel. Şi nu pentru că aş fi cine ştie ce simpatizant al lui Pustan.
    Acum să vedem urmările. De dezbateri e clar că nu e interesant Cristian Ionescu, aşa că rămâne de văzut ce urmăreşte. Că doar s-a ajuns ca penticostalii români din State să cânte, iar ăştia din România să danseze (sic!) după muzica lor.

    1. Campania anti-Pustan nu e mai scîrboasă decît campania anti-Peniel.

      Pe ultima am asimilat-o, cumva, pe cînd asta, de acum, e recentă, o sa mai treacă ceva vreme pînă o asimilăm…

      În cazul Peniel acuzațiile erau mult mai dure – „festival al Satanei” – pe cînd în cazul Pustan încă nu s-a dezlănțuit în toată splendoarea-i Ionescu…

      În cazul Peniel, orizontul de atac viza o mișcare, în cazul Pustan vizează o persoana. Mai exact, un PERSONAJ.

      În cazul Peniel, vîrsta celor vizați era una tînără, în cazul Pustan e vizat un om de 44 de ani.

      În cazul Peniel, greșeala a fost recunoscută (cu mult) ÎNAINTE de campania anti-Peniel declanșată de Ionescu, în cazul Pustan nici măcar nu știm ce dracu a făcut Pustan așa de rău de îl bleastămă Ionescu așa cu sîrg…

      În cazul Peniel, cei implicați, împreună cu segmentul de vîrstă tînără inclus în mișcare, aveau nevoie de solidaritate publică, fiind vorba de un incident care era exagerat „creativ” de către Ionescu & co., în cazul Pustan, omul știa bine ce face și ce implicații poate avea gestul său… Nu l-a sunat nici un prieten ÎNAINTE, pastor penticostal, să îl sfătuiască să nu accepte o astfel de invitație?…

      Că de, politica bisericească e tichie de mărgăritar pentru unii…

      Oricum, Pustan va inaugura sala de conferințe Cireșarii de la Beiuș, doctoratul (în filosofie) și l-a luat, de predat predă la Școala de predicare, de vorbit vorbește în lung și-n lat (că și uită ce face), așa că iar pică măgăreața pe noi, bloggerii, să desficăm firul în patru…

      Da’ tocmai acum, în prag de Sărbători?…

      Iar Sărbători nefericite?…

      Ca și anul trecut…

      1. Eu sunt curios cu privire la reactiile oficiale. Cristian Ionescu poate face multa galagie dar painea si cutitul de pe masa penticostala sunt in mainile altor oameni. Se va spune despre Vladimir Pustan ca s-a indepartat de credinta si practica bisericilor penticostale, sau ce? In cazul Peniel, s-au pronuntat … stim ce a iesit … sunt convins ca nu vor putea sta cu mainile in san nici de data asta. Nu stiu daca se va crea o suficienta presiune pentru a se lua o decizie „eroica” din partea Cultului.

  5. In biserica primara s-a practicat crucea undeva prin jurul anilor 100, nu e o practica dobandita. Sunt evanghelic nu ortodox nu tin partea nimanui, dar pot sa aprob practica fratelui Pustan, din punct de vedere biblic. De aceea nu judecati , pentru ca traditie exista in in Biserica Penticostala (rugaciunea pe genunchi). Lasati invidia mascata in convingeri si rugati-va ca fratele Vladimir Pustan sa aduca cat mai multe suflete la Hristos

    1. Păi nu „fratele Vladimir Pustan” dovedește lumea vinovată în ce privește păcatul, neprihănirea și judecata…

      Problema identității confesionale este o chestiune importantă!

      De exemplu, erezia nu se poate defini în afara spațiului confesional…

      Biserica, Comunitatea Duhului, este cea care aprobă sau nu practicile „fraților”…

      Cum de numai Vladimir Pustan este singurul pastor penticostal de care am auzit că își face cruce?

      Ceilalți cum de nu s-au „trezit” încă?…

  6. Mie mi se pare și că i se face mult prea multă publicitate lui Cristian Ionescu pe gratis. Nu așa se spune atunci când nu meriți să ai parte de publicitate? Pentru asemenea articole, nu mai sunt sigură că ar trebui amendat de fiecare dată, mai ales dacă asta și urmărește. Nu țin minte să se fi răzgândit vreodată asupra celor scrise în articole atât de ferm pentru că un comentator sau o sută i-au adus contraargumente. Voi țineți minte? E drept, nu l-am urmărit atentă. Apoi, nu țin minte nici să permită desfășurarea unui dialog constructiv și greu, pe cei substanțiali are grijă să îi îndepărteze. Și încă un apoi: sunt destui alți comentatori pe care nu-i moderează pentru că îi țin isonul. Ceva ce seamănă cu haita suporterilor de fotbal când ies nervoși de la meci că le-a pierdut echipa, pardon confesiunea, la obiceiuri.

    Și tot nu am înțeles care e idolul la care se închina Pustan făcându-și cruce. A, right, e vorba de ecumenism, o zic eu ca să nu mai vină cineva s-o spună și aici. Dar limitele cultice, dogmele și tradițiile specifice fiecărei confesiuni cine le-a făcut, totuși, în forma în care există ele acum? Îl facem pe Dumnezeu vinovat pentru îngustimile noastre..

    1. Sa stii ca nu ma gandesc neaparat la el, la Cristian Ionescu, atunci cand scriu o astfel de postare. Este o masa destul de consistenta de „tacuti”, de oameni care citesc; uneori ei inteleg, alteori ies din acest labirint cu si mai multe necunoscute. Nu am pretentia ca o sa-i lamuresc eu – nici macar nu mi-e asta menirea – dar sper ca prin nuantarea unor perspective sa fiu si eu de folos, un pic de tot …
      In alta ordine de idei: nu cred ca Cristian Ionescu este motivat neaparat de rating, de o notorietate tot mai mare. El are deja o pozitie de frunte in blogosfera evanghelica – ne place sau nu – si nu cred ca „publicitatea” pe care noi i-o facem are vreun efect asupra imaginii sale intr-o masura semnificativa. Jocurile sunt facute de multa vreme, predestinate chiar. Ca sa zic asa: este ca si cum am juca yahtzee pe baza unor zaruri aruncate cu o saptamana in urma …

    2. Totuși, nu pot spune că nu îți înțeleg reacțiile și demersul. Apoi, se prea poate ca Ionescu să nu fie doritor de atenție, numai că o va primi și așa.
      Cât despre încadrarea gesturilor evanghelice sau neevanghelice în peisajul coerent al credinței unuia și/sau altuia și despre faptul că unele gesturi nu merg în România Evanghelică de azi (ce bine că nu l-ai scris împreună!) pentru că mai avem încă de învățat să ne acceptăm (mai bine decât tolerăm; nu știu dacă de la tolerare se poate avansa la acceptare, am dubii), cred că gesturile arată spre o încercare de acceptare a celorlalți ca frați care s-a produs în interior și vrea să iasă la suprafață. Astea ar putea fi tocmai devenirile pe care le așteptăm să se producă în așa-numita Românie evanghelică..

      1. Un bob zăbavă: parca văd că în câteva zile un comunicat oficial ne va readuce cu picioarele pe pamânt şi ne va face să uităm de acele deveniri utopice cu care ne hrănim visele … 😦
        La un program de-al nostru – o scoala biblica de vara – am avut o echipa de prezbiterieni, un baptist (eu), vreo cinci ortodocsi (dintre care doi preoti), doi greco-catolici. Sa-l fi vazut pe preot tinandu-se de mana cu noi si cantand „Suntem o familie unita”! As pune cateva fotografii de la eveniment pe net, dar mi-e ca-i fac necazuri … A fost un fel de prefigurare a comunitatii ceresti … Din pacate, dupa cum vezi, astfel de fapte circula inca incognito pe la noi; cum apare un caz de fotografie sau filmulet „ecumenic”: pac la Resboiul!

  7. Mare scofala ca si-a facut fratele Pustan cruce. Cel mai important e ca s-a predicat Evanghelia sper, si cu asta basta. Chiar s-au terminat necazurile semenilor din jurul nostru incit sa nu mai avem ce face pentru ei si sa ne legam de altii?
    Dyo, fratele Pustan e interesant, sincer si autentic, dar dupa 2-3 predici te-ai plictisi. Ti-oi spune eu in privat de ce. 😉

    1. Ba e mare scofală că și-a făcut „fratele Pustan” cruce.

      Și e mare scofală că nu putem discuta situațiunea în toate aspectele ei…

      Dyo, Putinstiutoru’ e plictisitor și nu e autentic, ți-oi spune eu în privat de ce…

      E corect să procedăm așa – să lăsăm în public insinuări la adresa unora?

      1. Teofil ne-a invatat ca nu, nu e corect. In acest caz insa simt eu ca Putinstiutoru’ nu a fost malitios in afirmatia sa; de pilda, imi place Ravi si feul in care gandeste, dar parca m-am plictisit de prezentarile sale super-logice, chiar in savoarea ilustratiilor pe care le ofera. Posibil ca acest lucru sa li se intample unora vis a vis de Vladimir Pustan. Asta-i viata, n-ai ce-i face … 😦

  8. Am participat în urmă cu câțiva ani la deschiderea unei biserici penticostale într-un sat din județul Bihor. A fost invitat și preotul ortodox din satul respectiv, iar el a venit și le-a adresat un cuvânt frumos credincioșilor penticostali. Mai are rost să discutăm dacă și-a făcut cruce sau nu în biserica penticostală?
    După o vreme, a avut loc o sărbătoare aparte și în biserica ortodoxă din același sat, iar conducătorul bisericii penticostale a fost invitat și el la slujba ortodoxă. Mai are rost să întrebăm dacă s-a dus?
    Gesturile ritualice își au semnificația, greutatea și limitele lor.
    Pe V.P., l-am ascultat de câteva ori… Nu caut să merg unde predică el, deși oameni din anturajul meu urmăresc acest lucru. Dacă e cum spun ei, această zgândărire pe bloguri se-ntâmplă când ar fi mai de folos ajutorul.
    Cine știe și înțelege că V.P. are nevoie de rugăciuni să se roage!

    1. A.Dama, distragi atenția de la subiect, care implică două gesturi publice: cel al pastorului penticostal Vladimir Pustan (ca întotdeauna, solicit ca numele să fie scrise integral, corect) și cel al pastorului penticostal Cristian Ionescu (nu preoți ortodocși).

      Aceste două gesturi au iscat, iată, discuții în blogosfera evanghelică (nu în cea ortodoxă sau catolică).

      Poate că penticostalii ar trebui să ia aminte, oarecum, la baptiști, în ceea ce privește „disciplina de partid” – păi nu poate orice pastor penticostal să facă orice gesturi publice fără să suporte consecințele, „pe linie de partid”, ale gesturilor sale.

      Pare că e mai greu de obținut identitatea confesională la penticostali, care, în istoria lor mondială, au trei valuri: 1) penticostalismul clasic, la începutul secolului XX, 2) carismaticii, în anii ’60 și 3) neocarismaticii (Al Treilea Val), în anii ’80.

      Dar de data asta nu e vorba de această diferențiere pe plan penticostal, ci e vorba că un pastor EVANGHELIC a făcut un gest public care nu face parte din paleta gesturilor EVANGHELICE (deja vorbim nu doar de penticostali, ci și de baptiști și de creștini după Evanghelie și de independenți etc.).

      Nu putem evita discuția de tip confesional prin astfel de comentarii superficiale ca cel pe care l-ai propus.

      Nu e vorba de „zgîndărire”, e vorba de ceva mult mai important: cum se definesc evanghelicii în mod confesional.

      Erezia nu poate definită în afara spațiului confesional. Așadar, identitatea confesională contează.

      Nu pentru toți la fel, asta e evident…

      Anul trecut l-am avut, tot înainte de Crăciun, pe Iosif Țon, baptistul carismatic…

      Acum îl avem pe Vladimir Pustan, penticostalul liturgic…

      Nu e vorb de vreun tont sau despre vreun puștan, ci de oameni maturi, de două personalități din mediul EVANGHELIC, care, la pachet cu lucrurile interesante, benefice, pe care ni le-au oferit de-a lungul vieții lor, ne oferă și bătăi de cap…

      O să ne stea cozonacu’ în gît…

      Iar…

      1. Referitor la paleta aceea de gesturi evanghelice: ea ne ajuta sa ne pastram identitatea confesionala (in aceasta idee Vladimir Pustan a gresit iar Cristian Ionescu are dreptate: nu ne este clar, la nivelul perceptiei publice, care ii este felul acestui pastor – poate ca e un ortodox care, asemeni lui Iosif Ton, nutrea simpatii excentrice spatiului in care era incadrat; pe de alta parte, cred ca un minim respect fata de gesturile celuilalt este absolut necesar (este ceea ce i-a lipsit lui Cristian Ionescu).
        Nu prea ii pot gasi scuze lui Vladimir Pustan: daca a facut acest gest dintr-o convingere … va avea probleme. Asta nu pentru ca gestul in sine e gresit, ci pentru ca pur si simplu nu merge in Romania Evanghelica a zilelor noastre (nu ma refer la blogul tau aici). Nu suntem pregatiti pentru asa ceva. Cred ca inca trebuie sa ne intelegem unii pe altii, sa invatam sa fim toleranti, nu sa ne furam gesturile. Trebuie sa invatam sa ne acceptam la aceeasi masa a Tatalui; inca nu e vremea pentru a ne amesteca lingurile in aceleasi farfurii …
        Refuz, deocamdata, sa cred ca e vorba de o motivatie populista, teatru ieftin …

  9. În altă ordine de idei, deşi nu văd nimic de condamnat în gestul lui Vladimir Pustan, ar fi interesant de aflat de ce a făcut-o. La experienţa lui, cred că ştia ce fel de reacţii va stârni. Oricum, eu m-aş simţi obligat de bun-simţ şi respect să-mi fac semnul crucii dacă aş fi într-o asemenea ipostază. Nu ştiu cât de deschişi am fi şi noi să auzim predicând o persoană care dă dovadă de dispreţ faţă de obiceiurile bisericii locale. Dar dacă la o explicaţie din partea pastorului Pustan am puţine speranţe, la un răspuns al pastorului Cristian Ionescu la întrebările adresate în textul de mai sus nu am speranţe chiar deloc. Sau poate va răspunde în stilu-i caracteristic, arogant şi monosilabic.

    1. Nu este un gest de condamnat, insa nici unul care sa aduca lumina intre noi. Asta cel putin pana va veni cu niste motivatii in fata opiniei publice. Desi, daca stau sa ma gandesc, nu cred ca exista un scenariu care sa ii fie favorabil in fata maniei evanghelice romanesti. Sper ca de data asta sa nu am dreptate … 😦 Poate da Domnul si ma insel! Ar fi pentru prima oara … 🙂

    2. Nu e prima data cand atrage criticile pt ca si-a facut cruce.
      La un moment dat,Isus ii intarata pe farisei(Marcu 3:1-6)Stia despre impietrirea inimii lor.
      Cred ca Pustan,a procedat la fel intaratandu-i pe „crestinii farisei”.

      1. frate frate, oare trebuie sa ne plecam genunchiul in fata icoanelor ca evanghelia sa fie crezuta??? oare trebuie sa placem oamenilor sau lui Dumnezeu… nu ne ajunge pilda lui Saul care nu a ascultat de Domnul?

      2. Nu, nu trebuie sa ne plecam genunchiul in fata icoanelor ca evanghelia sa fie crezuta. Nu asta e ideea gestului lui Vladimir Pustan.
        Nu inteleg ce legatura este intre acest subiect si … pilda lui Saul. Chiar deloc.

    3. Florin, nu stiu daca stii, dar in spatiul confesional penticostal, Vladimir Pustan a mai avut de infruntat o data valul de oprobiu public, dupa ce a predicat la Mosuni, si sia facut si acolo semnul crucii.

      A trecut cu bine atunci, si cred ca va trece cu bine si acum.

      Intreaga furie inchizitoriala declansata de Cristian Ionescu ma scarbeste profund, la fel cum ma scarbeste stilul tabloid/ de ziar de scandal si corul de postaci care aplauda tot ce graieste acel om.

      Si nu sunt de acord cu ideea ca domnul Ionescu are parte de publicitate gratuita: oamenii aia care tac si citesc trebuie sa vada ca exista si voci rationale, ca exista si oameni care inca mai gandesc corect si crestineste.

  10. Stimate Domnule Bodiu,
    As avea o intrebare legata de aceasta postare. Dupa numeroasele dumneavoastra aventuri carismatice, cum se face ca ati aterizat in ograda baptistilor si nu v-ati dus la ortodocsi sau catolici? De ce sunteti baptist si nu ortodox? Daca nu aveti raspuns la aceasta intrebare inteleg supararea dumneavoastra indreptata spre Cristian Ionescu, dar daca aveti raspuns nu inteleg de ce va suparati ca omul stie de ce e penticostal si stie sa-si apere identitatea.

    1. Eu nu am aterizat in ograda baptistilor: m-am intors la Domnul intr-o biserica baptista inca din 1995. Circumstante pe care le-am explicat la vremea potrivita m-au condus sa slujesc intre carismatici dar, in tot acest timp, nu mi-a fost niciodata contestata identitatea baptista, nu am fost exclus dintre baptisti ori alte din astea. Faptul ca sunt baptist nu inseamna ca nu pot sa apreciez lucrurile bune pe care le vad la alti frati ai mei: …………….. ai prins ideea, da? Faptul ca apreciez, atat cat mi-a fost dat, Patristica nu ma face nici ortodox, nici catolic. Sunt baptist pentru ca pe calea asta m-a condus Domnul de la bun inceput si pe aceasta cale mi-a oferit un destin, o nadejde, si un cadru de crestere. Asadar, dupa cum vezi, am un raspuns la intrebarea ta.
      In ce-l priveste pe Cristian Ionescu, el este liber sa isi apere identitatea penticostala, una cat se poate de onorabila in ea insasi; nu pot sa fiu de acord ca identitatea proprie sa fie aparata cu pretul terfelirii identitatii altuia. Este o cale gresita pe care nu vreau sa o vad multiplicata in practica evanghelica.
      Asa stiu eu sa-mi apar identitatea, ok?

      1. Dyo, cred că ai pus punctul pe i, și astfel am ajuns la o formulă necesară, în urma discuțiilor de aici:

        Identitatea confesională proprie trebuie constituită și cu grija de a nu terfeli identitatea confesională a altora.

        Adică: Identitatea proprie trebuie construită în primul rînd prin afirmație, nu prin negație.

        Încă de acum cîțiva ani, vreo 6-7, îmi exprimam, în public, îngrijorarea față de reflexul evanghelic de a-și prezenta identitatea prin negație, mai puțin prin afirmație.

        Iar acum îmi aduc aminte de ceea ce îmi spunea, mai zilele trecute, Vasile Tomoiagă despre ce zicea cineva: Europa creștină nu poate fi reinventată fără creativitate.

        Ăsta e un motiv serios pentru care (sînt pe Internet și) particip la discuții pe (unele) bloguri (și Facebook): prin excelență, Celălalt poate fi purtătorul unei perspective diferite decît a mea, a unei sensibilități de un alt tip… Sau eu pot fi Celălalt pentru el…

        Cel puțin putem fi un factor de dezechilibru în vederea reconfigurării construcției ideatice…

        Vladimir Pustan e un astfel de factor de (in)stabilitate necesar…

        Eu nu am spus că a greșit…

        Vorba lui Ghiță Mocan, de joi de la Dușești, doar cad pe gînduri…

        Bine ar fi să mai cadă pe gînduri și Vladimir Pustan, să-și evalueze anii și gesturile și din perspectiva altora, nu doar din a lui…

        Iar popularitatea de care se bucură nu este, în sine, un lucru bun (sau rău)…

  11. Semnul crucii,nu e cadere din har,dar cand unul ca Vladimir il face e totusi o problema.S-ar prea putea ca pentru el sa nu insemne nimic,dar pentru fratii lui mai slabi in credinta,inseamna foarte mult.Pentru cei toleranti cu astfel de gesturi,va rog sa va imaginati o biserica Evanghelica ce i-si permite luxul sa il imite pe Vladimir.
    Nu este pentru prima data cand face astfel de gesturi,,nevinovate”si chiar daca inerventia lui Ionescu a fost,,tare”o consider de bun augur,cel putin pentru cei care sunt ,,mai slabi”.Nevasta lui Ieroboam a fost certata de Domnul pentruca s-a dat drept alta,iar noi ne luptam sa ne pierdem identitatea,prin practici care nu ne caracterizeaza.Daniel s-a luptat sa-si pastreze identitatea,Naaman se ruga de iertare ca va trebui sa se inchine alaturi de stapanul sau in fata altui Dumnezeu.Daca pe masina lui Vladimir ar fi o cruce mare in loc de peste,cam ce am spune despre proprietar?Este adevarat,avem si noi semnele noastre,dar trebuie sa le pretuim ca sunt ale noastre,iar ei sa le pastreze pe ale lor.Era o Duminica dimineata,pentru prima data in Timisoara,cautam o Biserica Evanghlica,iar primul semn dupa care m-am ghidat a fost invelitoarea capului la femei,apoi am vazut barbati cu Biblia in mana si am vazut masini cu semnul pestelui.Astfel am ajuns la Biserica.Vladimir nu e singurul ce obisnueste sa faca semnul crucii la astfel de intalnirii,dar lucru interesant ca prelatii cruciati invitati la intalniri multiconfasionale nu renunta la ceea ce ii defineste pe ei,semnul cruci,pe cand ai nostrii….?

  12. Problema crucii dicutata aici tine de traditie. Este un act de cult ramas si poruncit de la sfintii Parinti. Este vorba despre relationarea Scripturii la traditie. Kallistos Ware spunea ca Scriptura nu trebuie vazuta ca aceva asezat peste Biserica, ci ca pe ceva care traieste si este inteles in cadrul ei; de aceea nu ar trebui sa fie separarea intre Scriptura si traditie. Scriptura a fost aleasa de catre Biserica, si doar Biserica poate interpreta Scriptura cu autoritate.
    Membrii Reformei radicale(anabaptistii) sustineau ca Scriptura e tot ce avem nevoie, si ca traditia, conciilile bisericilor, crezurile, Parintii Bisericii, liturghiile sunt de prisos in formulatea teologica a credintei. Parerea personala cantarea mai mult decat autoritatea bisericii. Totusi reforma lui Luter , Calvin si a anglicaniilor au sustinut interpretarea traditionala a Scripturii facuta de biserica, si ii considerau pe Parintii Bisericii, sinoadele, crezurile si liturghiile ca directii pretioase in intelegerea Scripturii.
    Fiindca „crucea nu se face ci se poarta” in cultul penticostal, mi se pare artificial ca domnul Pustan sa faca cruce, lucru care biserica din care face parte il neaga, dezaproba. Ar trebui sa fie sincer. Nu cred ca un cleric ortodox , catolic(zdravan la cap) ar merge intr-o biserica evanghelica si s-ar ruga ca ei, lasandu-si acasa convingerile. Mai exista o explcatie, si sigur asta-l justifica pe domnul Pustan: ia in considerare traditia bisericii, pe Sfintii Partinti.

    1. Ei bine, s-ar parea ca nu sunt clare convingerile lui Vladimir Pustan. Nu este cazul meu neaparat, dar alti sunt chiar nedumeriti. Sa fie tradare la mijloc, coane Farfuridi?

  13. Se pare ca Cristian Ionescu impartaseste aceleași idei inguste cu RC Sproul , un teolog fundamentalist extrem , care scria:

    „In answer to the question, “R.C., why didn’t you sign the Manhattan Declaration?” I offer the following answer: The Manhattan Declaration confuses common grace and special grace by combining them. While I would march with the bishop of Rome and an Orthodox prelate to resist the slaughter of innocents in the womb, I could never ground that cobelligerency on the assumption that we share a common faith and a unified understanding of the gospel.
    But how could I sign something that confuses the gospel and obscures the very definition of who is and who is not a Christian?”

    Auzi , catolicii nici nu sint crestini!
    Aia da ingustime!
    Se pare ca lumina ecumenismului european încă nu a ajuns in catacombele fundamentalismului american.

    ( The declaration)”This included Roman Catholic signers who affirm the canons and decrees of the sixteenth-century Council of Trent, which anathematizes sola fide”

    This is another wopper: Sola Fide, de parca noi romanii mai credem in chestii destea bizantine.

    http://www.ligonier.org/blog/the-manhattan-declaration/..

  14. Dragă frate Dyo,
    Cu tot respectul pe care vi-l port, a condamna acte prin care semănăm confuzie în mintea tinerilor și copiilor noștri (pe care, cică îi eliberăm de tradiții 🙂 ) nu înseamnă o terfelire a credinței altora. Nu am tras niciun preș de sub greco-catolici și chiar le-am oferit respect pentru dreptul de a crede ce vor. Urmăriți pe Apostolul Pavel care folosește și arme de lovire dar și de apărare! Deci nu a fost nimeni terfelit decât, probabil sigur 🙂 , ego-ul și așa umflat al unora…

    1. Haideti sa ne intelegem frate Ionescu: dincolo de tonul meu – deloc bland, recunosc – cu care am adresat acest demers al dvs, recunosc legitimitatea nedumeririi pe care o aveti fata de gestul lui Vladimir Pustan. Din pacate – si aici nu pot sa apreciez demersul dv – felul in care este tratata chestiunea pe „Popas pentru suflet”, incepand cu tonul extrem de iritat al postarii, amplificat apoi de comentariile gazduite este unul care nu onoreaza un crestin evanghelic, chiar unul conservator (nu am nici o problema cu aceasta „eticheta”, credeti-ma).
      „Arme”, ziceti. Aici e baiul, dupa parerea mea. Folositi niste arme inadecvate tipului de lupta la care suntem chemati …

      1. Si, ce sa mai facem acum? E din 2007. Banuiesc ca daca a fost ceva de dezbatut pe acea tema s-a facut atunci … Dezgropam cai morti ca sa dam de urma potcoavelor?

    2. @cristianionescu
      Nu uitati niciodata sa mentionati cat de mult respectati presoana caruia tocmai urmeaza sa-i tineti o lectie moralizatoare presarata cu hlizituri. Mi se pare cel putin neonesta maniera, dar o uzitati preventiv pentru a feri de eventuale reactii pe care, de altfel, le-ati merita din plin.
      In ce priveste calificativul, umflat, dat de dumneavoastra egoului unor persoane, cred ca obiectivitatea acestuia o pot incadra la categoria:”vezi barna din ochiul tau”.

      In incheiere, domnule Cristian Ionescu, va spun onest, nu va port niciun respect atunci cand dati lectii moralizatoare orcui sau satanizati activitati cu expresii de genul ”PENIEL UN FESTIVAL AL SATANEI”(parca am fi in evul mediu latin)
      Tot onest va spun, in acelasi timp, va port tot respectul pentru lucrurile bune pe care le faceti.

  15. cred ca ar evanghelicii ar trebui sa formuleze raspunsuri teologice coerente la intrebarea : de nu ne facem cruce? daca raspunsurile sunt construite in jurul ideii ca un gest ca si acesta ne aseamana prea mult cu celelalte denominatiuni avem o problema imensa. aceea a formalismului care primeaza in defavoarea unei trairi crestine pline de seva spirituala. cata vreme suntem preocupati excesiv de forme, vom pierde din frumusetea comunicarii cu Dumnezeu. asta ar trebuia sa invete si bisericile istorice dar si cele evanghelice.

      1. Multi penticostali (mai ales cei din America) nu mai au nici crucea nici porumbelul dari au ramas cu… limbile …ca de foc. Bravo !

  16. Domnule pastor Cristian Ionescu,

    A vor vorbi, iar și iar, despre „ego-ul umflat al unora” este un palier fals de discuție.

    Unii mi-au spus că dvs. aveți un ego umflat, dar nu am ridicat această chestiune…

    Ați băgat în față chestiunea egoului umflat, iar discuția despre IDEI a rămas în spate.

    Deja ați folosit cuvîntul EREZII pe blogul dvs.

    Deci nu despre ego umflat ar fi vorba, ci despre EREZII!

    Dar nu explicați în ce constau ereziile, nici nu ați putea, de altfel, decît dacă folosiți niște volute intelectuale dubioase…

    Cum am afirmat cu alte ocazii, probabil sînteți cel mai ambiguu blogger evanghelic (peste 1.000 de bloguri evanghelice în limba română). Folosiți concepte pe care nu le stăpîniți și nu construiți context care să ofere semnificație conceptelor, astfel încît să se închege, cît de cît, o dezbatere.

    Comentariile din ultimele 24 de ore pe care le-ați aprobat sînt caracterizate de ignoranță și bădărănie. Astfel de practici nu promovează dezbaterea, și, deci, spiritul liber.

    Tactica beligerantă la care apelați este cu două tăișuri.

    Și Marius Cruceru a pățit-o de cîteva ori, cel puțin cu mine. La un moment dat, acum cîțiva ani, le-a spus comentatorilor: Opriți-vă. E 2-0 pentru Alin Cristea.

    Problema pe care o văd eu (și Dyo și alții) nu e la Vladimir Pustan, ci la… Cristian Ionescu.

    Reluarea campaniei anti-Peniel, în contextul declanșării campaniei anti-Pustan, e cel puțin de prost gust, mai ales că vin Sărbătorile, dacă nu cumva o dovadă, pentru cei care se mai îndoiau, că nu sînteți deloc un băiat cuminte…

  17. Observ ca nu s-a incumetat nimeni pana acum sa imi dea un raspuns la intrebarea din finalul postarii. Nu trebuie sa imi veniti cu nu stiu ce teologii: spuneti-mi ce sa inteleg din acel gest de plecaciune din fata amvonului, ce intelegeti voi, nu stiu, ceva … Frate Ionescu?
    Sa-mi para rau ca intreb? 🙂

    1. Eu nu vad nici o diferenta intre cele doua. L-am mai vazut pe Vladimir Pustan facand cruce la inceputul si sfarsitul predicii in biserici ortodoxe, si am vazut si preot ortodox ingenunchind la amvonul unei Biserici Crestine dupa Evanghelie. Eu cred ca si unul si altul au fost gesturi facute pentru ca sa nu existe poticniri in primirea mesajului de catre audienta din incaperea respectiva.

      In orice comunitate sunt anumite cutume, care daca le incalci, oricat de bun ar fi mesajul, vor fi unii care se vor poticni in neimplinirea lor. Cateva exemple din mediul in care am crescut eu: barbatii stau pe partea stanga si femeile pe partea dreapta; daca mergi la amvon trebuie sa ai neaparat costum, camasa si cravata; cel care merge cu colecta trebuie sa fie neaparat un barbat din cor; cand mergi la amvon trebuie sa fi incheiat la veston si sa tii Biblia in mana stanga in dreptul iminii; indiferent cate persoane urca la amvon, toti se pun deodata pe genunchi si se ridica toti deodata; doar pentru cei care urca la Serviciul Divin se ridica biserica in picioare – pentru ceilalti se sta jos… sa mai continui? 🙂

      Daca imi dai voie, as reformula putin intrebarea ta: Cine e mai vinovat, pastorul penticostal care la sfarsitul predicii (poate si la inceput, nu stiu) isi face semnul crucii intr-o biserica catolica (si ortodoxa in alte cazuri) sau pastorii baptisti si penticostali care ingenuncheaza in spatele amvonului inainte de predica in bisericile lor, ca apoi sa se ridice si sa predice o evanghelie incompleta, rastalmacita si uneori sa manipuleze ascultatorii? Cel mai nevinovat sa tea primul cu piatra… in celalalt 🙂

      1. Nici eu nu cred ca sunt diferente intre cele doua gesturi, desi unele nuante pot exista … As remarca totusi ca sunt destui ortodocsi care nu sunt de acord cu ideea de a fi facut semnul crucii de catre un ne-ortodox din politete: este un gest vaduvit de semnificatia lui reala, va zice el, si tocmai de aceea neavenit.
        Am ras cu pofta la inventarul cutumelor; pe unele le-am vazut si eu, pe altele … „trebuie sa fi incheiat la veston si sa tii Biblia in mana stanga in dreptul iminii”?!? – se invata din astea in seminariile teologice, presupun? Pe unele le-am incalcat, din nestiinta (sunt scuzat sau ba?) pe altele deliberat. Dar ai dreptate, am observat si eu: daca ai incalcat numai pe una dintre acestea … intreaga slujire se va adresa in continuare peretilor – oamenii isi astupa definitiv si irevocabil urechile pentru mesajul pe care il ai de transmis …
        Intrebarea ta e (prea) tare si ma tem ca nu se vor inghesui multi sa-i incerce un raspuns. Ar trebuie sa ne punem intrebarea ce inseamna partea aceea din program in care ni se spune ca „ascultam Cuvantul lui Dumnezeu” din moment ce de prea multe ori este un fel de stand-up comedy si nimic mai mult … (Cateva dintre cele mai bune bancuri pe care le stiu le-am auzit in cadrul unor predici!) E mare lucru sa mai intalnesti un pastor care nu se predica pe sine, ci daruie oamenilor Cuvant si hrana … Trebuie pretuit ca un dar de mare pret.

    2. Dyo, este evanghelia predicata de catolici asemenea Evangheliei predicata de Domnul Isus si de Pavel?

      Inca nu am auzit nici un evanghelic sa ceara sfintirea amvonului.
      Am auzit evanghelici cerind putere de la Duhul Sfint inaintea (sau in spatele) amvonului.
      Exemplu deplasat, ca sa ne aflam in vorba.

      1. Evanghelia este una singura: ori este identica cu cea a Domnului Isus si a lui Pavel, ori vorbim de altceva. Ea este despre Cristos, nu despre biserica ta, sau a mea, sau a catolicilor. Ea este o veste buna pentru pacatos, ca s-a gasit har pentru el, si nu un set de reguli, gesturi si obiceiuri confesionale. Atat am de zis la acest punct.
        Nu se face sfintirea amvonului; avem alte terminologii. Se vorbeste despre el ca despre „locul sfant”, sau „locul de prestigiu”, sau „locul dedicat”, un loc pus deoparte pentru vestirea Cuvantului (daca o femeie calca pe el e bai mare, cel putin pe la unii – e ca si cum ar fi fost pangarit(!)).
        Nu te cheama nimeni sa te afli in vorba daca nu vrei; traim intr-o lume libera, in caz ca nu ai stiut asta.

      2. Mda, ce discutii aveam odata pe blogul lui Marius! Tempi passati.
        Trist este pentru mine ca unele discutii sunt omorâte astazi inainte chiar de a începe …

    3. Dyo, mai mult decât atât oare ce sfat s-ar mai putea da? Dacă totuși se mai dau și alte sfaturi, ele nu sunt decât completări a ceea ce a spus apostolul Pavel:

      1Co 8:1 În ce priveşte lucrurile jertfite idolilor, ştim că toţi avem cunoştinţă. Dar cunoştinţa îngâmfă pe când dragostea zideşte.
      1Co 8:2 Dacă crede cineva că ştie ceva, încă n-a cunoscut cum trebuie să cunoască.
      1Co 8:3 Dar dacă iubeşte cineva pe Dumnezeu, este cunoscut de Dumnezeu.
      1Co 8:4 Deci, cât despre mâncarea lucrurilor jertfite idolilor, ştim că în lume un idol este tot una cu nimic, şi că nu este decât un singur Dumnezeu.
      1Co 8:5 Căci chiar dacă ar fi aşa numiţi „dumnezei”, fie în cer, fie pe pământ (cum şi sunt în adevăr mulţi „dumnezei” şi mulţi „domni”),
      1Co 8:6 totuşi pentru noi nu este decât un singur Dumnezeu: Tatăl, de la care vin toate lucrurile şi pentru care trăim şi noi, şi un singur Domn: Isus Hristos, prin care sunt toate lucrurile şi prin El şi noi.
      1Co 8:7 Dar nu toţi au cunoştinţa aceasta. Ci unii, fiind obişnuiţi până acum cu idolul, mănâncă un lucru ca fiind jertfit unui idol; şi cugetul lor, care este slab, este întinat.
      1Co 8:8 Dar nu carnea ne face pe noi plăcuţi lui Dumnezeu: nu câştigăm nimic dacă mâncăm din ea, şi nu pierdem nimic dacă nu mâncăm.
      1Co 8:9 Luaţi seama însă ca nu cumva această slobozenie a voastră să ajungă o piatră de poticnire pentru cei slabi.
      1Co 8:10 Căci dacă te vede cineva pe tine, care ai cunoştinţă, că şezi la masă într-un templu de idoli, cugetul lui, care este slab, nu-l va împinge pe el să mănânce din lucrurile jertfite idolilor?
      1Co 8:11 Şi astfel, el, care este slab, va pieri din pricina acestei cunoştinţe a ta: el, fratele, pentru care a murit Hristos!
      1Co 8:12 Dacă păcătuiţi astfel împotriva fraţilor, şi le răniţi cugetul lor slab, păcătuiţi împotriva lui Hristos.
      1Co 8:13 De aceea, dacă o mâncare face pe fratele meu să păcătuiască, nu voi mânca niciodată carne, ca să nu fac pe fratele meu să păcătuiască.

      1. Da, bun text, întrebarea cu care ne zbatem rămâne care este fratele? Greco-catolicul, în biserica căruia m-am dus, sau cel de aceeași confesiune cu mine care mă analizează pe internet. Hmm…

      2. Daca e sa fim cinstiti – scuze ca intervin – mi se pare ca este vorba de cel de aceeasi confesiune cu mine pe care eu, cel sunt tare in cunostinta biblica (cel „liber cu adevarat”), il poticnesc prin gestul meu. In acest caz – ce sa-i faci! – el este fratele mai slab … fapt pe care, mi-e teama, nu-l va putea accepta in ruptu’ capului.

      3. Foarte bine că intervii. Dar de ce să nu fie vorba despre cel cu care închini împreună în momentul respectiv? De ce nu poate fi acela fratele mai slab? Căci totuși fratele de aceeași confesiune cu tine nu e prezent în acel loc la acel eveniment, iar a acționa într-un anume fel doar de teama că te va da la tv nu mi se pare cinstit nici față de tine – ca participant care ai vrea să fii liber, dar nu ești niciodată – nici față de cel cu care te închini.

      4. Nu cred ca acei greco-catolici s-ar fi suparat / poticnit daca Vladimir Pustan nu si-ar fi facut cruce acolo … aici apare diferenta, dupa parerea mea.
        Nu, nu esti liber niciodata; asta datorita simplului fapt ca nu traiesti singur pe lumea asta, ci esti inconjurat de atatia oameni gata sa iti citeasca viata, atat cat pot din ea … Daca din pricina faptului ca un om pentru care s-a jertfit Cristos – incuiat, legalist, inapoiat, oricum i se va zice – moare in cugetul sau din pricina gestului lui Vladimir Pustan … problema devine dintr-o data extrem de grava.

      5. Pentru că astfel, poți tăia de pe listă o mulțime de gesturi din cauză că ele se dau la tv și acolo le vor vedea pe rând gruparea x, care se poticnește în cravata pe care o purtai pentru că la ei nu se poartă așa, gruparea y care se poticnește în pantalonii care nu se potrivesc cu șosetele pentru că la ei totul se asortează, gruparea z care se poticnește în semnul crucii pentru ei nu și-l fac etc. Și atunci renunți la mers la biserica ce te-a invitat ca să nu se poticnească nimeni și se va poticni altă grupare care e deschisă la dialoguri interconfesionale pentru că nu te-ai dus.
        Oricum cineva se va poticni întotdeauna de un act de-al tău, cam asta e concluzia… Și atunci ce facem? Cam asta e dilema…

      6. De aia s-au inventat identitatile confesionale, pentru ca fiecare sa se poata inchina intre cei care cred la fel ca el in ce priveste gesturile, riturile si altele din acestea … Ideea de a ne amesteca practicile noastre nu este deloc fericita, din cate se pare. De ce sa incercam la nesfarsit sa trecem camila prin urechile acului daca oricum se vede de la o posta ca nu e cazul?

  18. Vrem nu vrem ,trebie sa intelegem ca Cristian Ionescu mereu doreste un razboi spiritual pe spatiul virtual ,fiinca astfel i-si dezvaluie personalitatea!!!Voi chiar credeti ca Cristian Ionescu doreste sa expuna adevarul credintei mai presus dechit pastorul Vladimir Pustan?As fi foarte bucuros sa fie asa ,insa persoana vrem nu vrem dupa vorbe si fapte se cunoaste.Cei care ajung sa-l cunoasca indeaproape pot sa scrie adevarul !Si el nu trebuie sa fie mirat de gestul facut de pastorul Vladimir Pustan si ca pastor nici nu trebuia sa scrie ceea ce a scris despre el creind din nou un razboi virtual dupa cum a creat cu privire la fondatia Peniel.Ca pastor trebuia sa ia telefonul si sa discute in particular daca tot vroia sa ii dea un mesaj si indemn pastoresc.Dar stiti cum este ;subiectul este bun pe internet fiinca aduce atractie mai mare ca in Biserica si o satisfactie aparte.Pastorul Vladimir Pustan este acuzat si caracterizat in mod necrestinesc in subiectul postat pe Blogul sau ;
    http://popaspentrusuflet.wordpress.com/2011/11/28/vladimir-pustan-un-semn-ecumenic-al-compromisului/
    Si este dureros ,chiar injositor sa faci astfel de afirmari cu pretentie ca;”Îmi exprim dezaprobarea în mod public deoarece aceste imagini vor fi văzute de foarte mulți tineri și ceea ce seamănă pastorul Pustan aici este o mare… confuzie. „Confuzie ?Doar pentru Cristian Ionescu chind a facut astfel de fapte nu ajunge o confuzie?Ce explicatie detine la pagina de accesare?
    http://christ4ro.com/2010/11/04/popas-pentru-suflet-blogul-pastorului-cristian-ionescu/
    In comentarii oare el nu doreste sa faca o confuzie ?Si faptul ca doreste sa ascunda si sa nege faptele facute in mod firesc nu duce la pacat si faradelege?Si oare ce spune DOMNUL ISUS HRISATOS despre cei care mint,insala si ajung la faradelege?Sa citim cu o mare atentie evanghelia lui Matei capitolul 7;”21. Nu oricine-Mi zice: „Doamne, Doamne!” va intra in Imparatia cerurilor, ci cel ce face voia Tatalui Meu care este in ceruri.
    22. Multi Imi vor zice in ziua aceea: „Doamne, Doamne! N-am prorocit noi in Numele Tau? N-am scos noi draci in Numele Tau? Si n-am facut noi multe minuni in Numele Tau?”
    23. Atunci le voi spune curat: „Niciodata nu v-am cunoscut; departati-va de la Mine, voi toti care lucrati faradelege.”
    Ce trist este ca acesti pretinsi prooroci chiar daca au detinut puteri supranaturale si au scos draci ,au facut minuni ;ce se intimpla fiinca ajung sa practice faradelegea?Sint indepartati de la Imparatie si i-si pierd mintuirea.Poate ar fi timpul si pentru fratele nostru de credinta Cristian Ionescu de la pretentii si atacuri sa ajunga la smerenie si o comunicare plina de sfintire fiinca ce gasim scris in 1 Petru capitolul 3?Sa citim ;”8. Incolo, toti sa fiti cu aceleasi ganduri, simtind cu altii, iubind ca fratii, milosi, smeriti.
    9. Nu intoarceti rau pentru rau, nici ocara pentru ocara; dimpotriva, binecuvantati, caci la aceasta ati fost chemati: sa mosteniti binecuvantarea.
    10. „Caci cine iubeste viata si vrea sa vada zile bune sa-si infraneze limba de la rau si buzele de la cuvinte inselatoare,
    11. sa se departeze de rau si sa faca binele, sa caute pacea si s-o urmareasca.
    12. Caci ochii Domnului sunt peste cei neprihaniti, si urechile Lui iau aminte la rugaciunile lor. Dar fata Domnului este impotriva celor ce fac raul.”
    Pentru unii este greu de inteles poate de ce dau pagini de accesare si versete biblice.Toate am ajuns sa le fac fiinca s-a scris ca aduc „acuzatii nefondate” si eu nu doresc asa ceva ci sa expun adevarul ,fiinca vad ca unii prefera minciuna si manipularea mai mult ca adevarul .si este dureros sa vedem ca astfel de lucruri se intimpla si in domeniul spiritual pe paginile virtuale.Dar ori cum nu trebuie sa uitam ca ce se face la intuneric se descopera la lumina si pacat ,inshelaciune nu poate sa intre in Imparatia Domnului si Mintuitorului Isus Hristos fiinca in apocalipsa 21 este scris”8. Dar, cat despre fricosi, necredinciosi, scarbosi, ucigasi, curvari, vrajitori, inchinatorii la idoli si toti mincinosii, partea lor este in iazul care arde cu foc si cu pucioasa, adica moartea a doua.”
    Preferabil ar fi Imparatia si Binecuvintarea ,dar sa nu uitam sa percepem indemnul ap.Ioan din a doua sa Evanghelie;”9. Oricine o ia inainte, si nu ramane in invatatura lui Hristos, n-are pe Dumnezeu. Cine ramane in invatatura aceasta are pe Tatal si pe Fiul. „

    1. Fratii mei lasati polemica va invit pe toti sa fiti atenti la minutele 32,33,34 din mesaj si argumentati biblic.De formatie sunt fundamentalist biblic sunt si ecumenic dar in limitele scripturii.Vom fi judecati nu in functie de succes sau popularitate ci in functie de cat de fideli am fost Domnului in predicare.Numai o predicare fara compromis i-L onoreaza pe Dumnezeu si transforma fiinta umana depravata.Nu tot ce straluceste este aur.Dorinta dupa succes si popularitatea izvoraste din pacatul originar si a nimicit mari oameni.Va rog uitativa in istoria bisericii marile erezii cine le-a clocit in minte. Orice predicator,teolog invatator are nevoie sa se supuna mai intai Cuvantului infailibil a lui Dumnezeu si apoi a semenilor din comunitatea din care face parte.In rerst respect pentru toti si sa auzim numai de bine….

      1. @Dyo
        Iti impartasesc nedumerirea.
        Mai mult decat atat, daca invitatia la argumentare biblica si felul in care se autodefineste autorul invitatiei as putea sa le consider scolastice, frazele urmatoare din postare, in care vrea sa ne invete cate ceva, imi dezvaluie carente de exprimare si intelegere a unor lucruri din scriptura, asa ca nedumerirea trebuie insotita si de o recomandare: sa-i lase pe cei chemati sa fie invatatori.

        In rest, in acord cu ”fundamentalistul biblic si ecumenic dar in limitele scripturii”, respect si sa auzim numai de bine.

        P.S.
        Expresia: „De formatie sunt fundamentalist biblic sunt si ecumenic dar in limitele scripturii” poate fi o buna invitatie pentru cititorii acestui blog sa spuna cat e de logica o asemenea formulare.

  19. Viorel Chis,
    Dumneavoastră spuneaţi: „Vrem nu vrem ,trebie sa intelegem ca Cristian Ionescu mereu doreste un razboi spiritual pe spatiul virtual ,fiinca astfel i-si dezvaluie personalitatea!!!”

    Eu zic: nu sunt de acord cu afirmaţia pe care aţi făcut-o. Domnul Cristian Ionescu nu doreşte un război spiritual. Un război spiritual nu se poartă pe internet şi nici de maniera în care domnul Cristian Ionescu îl poartă. Domnul Cristian Ionescu se luptă cu oamenii nu cu duhurile demonice.

    1. Pentru comentariul lui „Corneliu Rotar permalink;noiembrie 29, 2011 15:57 „sa nu uitam ca astfel de lupta in domeniul spiritual ne expune prin o personalitate mai putin duhovniceasca !Si din partea unui pastor mereu se asteapta un exemplu aparte in vorbire,traire ..dupa cum este scris in Tit ;”7. Caci episcopul, ca econom al lui Dumnezeu, trebuie sa fie fara prihana; nu incapatanat, nici manios, nici dedat la vin, nici bataus, nici lacom de castig marsav;
      8. ci sa fie primitor de oaspeti, iubitor de bine, cumpatat, drept, sfant, infranat;
      9. sa se tina de Cuvantul adevarat, care este potrivit cu invatatura, pentru ca sa fie in stare sa sfatuiasca in invatatura sanatoasa si sa infrunte pe potrivnici.”
      Deci daca nu este intuitie in „invatatura sanatoasa” si nu se implineste in viata mesajul divin la pretentia pe care o expunem in fata multimilor ;ce se intimpla?Si la ce se ajunge?Mesajul ap.Iacov din caapitolul unu ne ajuta sa intelegem;”19. Stiti bine lucrul acesta, preaiubitii mei frati! Orice om sa fie grabnic la ascultare, incet la vorbire, zabavnic la manie;
      20. caci mania omului nu lucreaza neprihanirea lui Dumnezeu.
      21. De aceea lepadati orice necuratie si orice revarsare de rautate, si primiti cu blandete Cuvantul sadit in voi, care va poate mantui sufletele.
      22. Fiti implinitori ai Cuvantului, nu numai ascultatori, inselandu-va singuri.
      23. Caci, daca asculta cineva Cuvantul, si nu-l implineste cu fapta, seamana cu un om care isi priveste fata fireasca intr-o oglinda,
      24. si, dupa ce s-a privit, pleaca si uita indata cum era.
      25. Dar cine isi va adanci privirile in legea desavarsita, care este legea slobozeniei, si va starui in ea, nu ca un ascultator uituc, ci ca un implinitor cu fapta, va fi fericit in lucrarea lui.
      26. Daca crede cineva ca este religios, si nu-si infraneaza limba, ci isi insala inima, religia unui astfel de om este zadarnica.
      27. Religia curata si neintinata, inaintea lui Dumnezeu, Tatal nostru, este sa cercetam pe orfani si pe vaduve in necazurile lor si sa ne pazim neintinati de lume. „Mesajul este simplu ,doar trebuie cunoscut si in viata aplicat.Pentru unii se vede ca e mai putin inteles si interesul este cel pe care-l vedem.Daca am fi sinceri in viata si percepe invatatura DOMNULUI ISUS HRISTOS ,dupa cum ai scris;”E regretabil mai degrabă pripa lui Cristian Ionescu. Pripa de a veni cu un articol penibil. Un articol din care lipseşte dialogul veritabil, un articol în care răstălmăceşte sensul unui cuvânt. Un articol prin care mai degrabă denigrează şi împroaşcă cu noroi.
      Consider că Cristian Ionescu nu urmăreşte decât ratingul. Să-i fie de bine şi să se bucure de el….”Asa este ,dar este trist ca in domeniul spiritual nu este dorinta de sinceritate si subiectele lui chiar aduc un dezechilibru nu numai in gruparile religioase ,dar si intre pastori,preoti si cei din conducerea acestora!!!Oare o dezbinare si o manipulare este mai importanta dechit realitatea si importanta expunerii Evangheliei lui Hristos?Fiinca ap.Pavel prin cuvintele din Galateni capitolul 1 ce ne explica?

  20. Sunt puțin confuz, iar m-au amețit clopoțeii (sau zurgălăii, vin sărbătorileee măăăi):
    de ce-și face atâta lume cruce că și-a făcut nușcine crușe?

  21. 1.Daca cei care isi zic „evanghelici” ingenunchind in fata amvonului gresesc, asta il justifica oare pe Vladimir Pustan?

    2.Daca Vladimir Pustan a procedat bine, sa facem si noi la fel?

    3.De ce oare cand e vorba de vreo strajereala, vreun ecumenism, vreo bizarerie teologica, vreun progresism….., o anumita parte a „evanghelicilor” este intotdeauna pentru?

    1. 1. Nu se pune problema justificarilor aici, ci la fi onesti cu noi insine; unele concepte, obiceiuri si ziceri de-ale noastre nu sunt altceva decat aceleasi Mării cu alte pălării: nu hirotonisim, ci ordinam; nu sfintim, ci dedicam; nu avem liturghie, ci „serviciu divin” – asta cand nu se foloseste acel cuvant oribil care mi-a facut viata de informatician amara, „program” – n-avem altar, ci amvon (locul sfant al evanghelicilor= … Ai prins ideea, sper.
      2. A facut cineva strigare intre evanghelici ca sa ne facem cu totii cruce de-acum incolo? Aline, ai auzit asa ceva? Mie nu mi s-a spus nimic in acest sens, asa ca nu o sa-mi fac cruce nici pe mai departe. Se supara cineva?
      3. Habar n-am! Eu, oricum, nu sunt dintr-o anumita parte a „evanghelicilor”, ci chiar din inima acestora …. Desfid pe cineva sa conteste asta. 😉

      1. Pai daca e vorba de aceasi Marie cu alta palarie, de ce sa nu devenim toti greco-catolici ? Programul „evanghelic” e mult mai kitsch dacat o liturghie – parerea mea. Nu suntem noi oare niste ciudati cu obsesia de a practica un catolicism contrafacut, cand putem avea foarte simplu originalul? Poate Pustan, fiind mai destept decat majoritatea, chiar asta face…. Poate ca se intampla si cu el acelasi fenomen ca si in cazul unei cunostinte comune care scrie:”…mi se face o rusine de moarte si ma felicit ca am parasit acest spatiu aflat in completa deruta dogmatica, liturgica si spirituala.”.

        Departe de mine gandul sa contest faptul ca acea parte a „evanghelicilor” n-ar fi in centru sau n-ar avea influenta. Caci cine oare a pus umarul si a aplaudat la realegerea prefericitului Otniel Bunaciu?

      2. N-a zis nimeni de „centru”, nu citesti bine: am spus ca sunt in inima lor. Detectez oare o anumita frustrare pentru ca nu au iesit la Timisoara niste jocuri ale „unei parti”? In orice caz, impartirea evanghelicilor iti apartine: mie nu-mi da mana sa judec lucrurile pe atate granite, nici chiar intre evanghelici …
        In ce priveste programul evanghelic, liturghic au ba, am o intrebare pentru tine (si nu numai): la ce te referi prin „original”?

      3. Originalul este evident catolicismul pur si dur cu papa in frunte in contrast cu catolicismul nostru contrafacut asa zis „evanghelic”.

        Din pacate chiar si respectabilul al carui citat l-am dat mai sus nu a avut suficient curaj ( in ciuda scarbei viscerale fata de trecutul „evanghelic” ) sa-si clarifice radical identitatea religioasa. Pentru mine anglicanismul este tot un ghiveci ( ceva mai catolic – e drept ).

        In ce priveste eventualele mele frustari vizavi de alegerea preafericitului Otniel te asigur ca nu exista. Contracandidatul preafericitului a fost un personaj la fel de….. Sunt un simplu enorias baptist fara nicio responsabilitate eclesiala. Nu fac parte din comitet, nu tin studii biblice, nu predic, nu am facut parte din delegatia la Congresul electiv baptist.
        Si oricum convingerea mea e ca avem conducatorii pe care ii meritam atat politic cat si eclesial, nu-i asa?

  22. Fratele meu scump Dyo ai vizionat tot mesajul de la biserica din Timisoara? Expresia Sf. Maria mama mantuirii……….ce facem cu fapte 4:12?

    1. Am vazut si „izvorul din care a venit mantuirea”, la un moment dat …
      Nu o sa-ti spuna nici un greco-catolic ca Sf. Maria a murit pe cruce pentru pacatele noastre iar Vladimir Pustan banuiesc ca este suficient de pregatit teologic sa inteleaga implicatiile unor astfel de expresii …
      Intr-un context minimalist cum este cel evanghelic, in care toate sunt focalizate pe cat mai putine elemente – Cristos, Scriptura, credinta, doua simboluri si … cam atat – ne suna rau in urechi sa mai recunoastem rostul Mariei si al deciziei ei („Faca-mi-se mie dupa voia Ta”) in economia planului divin; vorba lui Wurmbrand, cred ca Domnul Isus va trebui sa ne-o prezinte acolo sus (daca vom ajunge la El!) pe cea care L-a nascut in Bethleem si pe care noi o desconsideram adesea din frica sa nu ne asemanam cu ortodocsii …

  23. o expresie frunoasa”provocare la a gandi”. un batran pe timpul persecutiei a zis ,facandu-si cruce „cum n-ajuta asa nu strica ” …

    coloseni 2:20. Daca ati murit impreuna cu Hristos fata de invataturile incepatoare ale lumii, de ce, ca si cum ati trai inca in lume, va supuneti la porunci ca acestea:
    21. „Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru!”?
    22. Toate aceste lucruri, care pier odata cu intrebuintarea lor si sunt intemeiate pe porunci si invataturi omenesti,
    23. au, in adevar, o infatisare de intelepciune, intr-o inchinare voita, o smerenie si asprime fata de trup, dar nu sunt de niciun pret impotriva gadilarii firii pamantesti.

    mi-as fi facut probleme daca ar fi fost cu ei la furat sau la baut…Domnul sa-l binecuvinteze!

  24. Nu-mi vine sa cred ca in un comentariu asa scurt se expune o pretentie asa de mare ;
    „cristianionescuRăspunde29 noiembrie 2011 la 10:33 PM
    Pocăința de faptele publice se face public!”
    http://popaspentrusuflet.wordpress.com/2011/11/29/vladimir-pustan-peniel-si-milosii-care-nu-ne-lasa-sa-ne-pocaim/#comment-12564
    Oare acest lucru este numai pentru unii valabila si numai pentru anumite fapte ?Dar pentru altii pentru astfel de fapte publice nu este valabila?
    http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=22597:descoperiri-shocante&catid=1:dezvaluiri&Itemid=7
    Sa fim sinceri si sa intelegem mesajul din 1 Petru capitolul 4 ;”10. Ca niste buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi sa slujeasca altora dupa darul pe care l-a primit.
    11. Daca vorbeste cineva, sa vorbeasca cuvintele lui Dumnezeu. Daca slujeste cineva, sa slujeasca dupa puterea pe care i-o da Dumnezeu: pentru ca in toate lucrurile sa fie slavit Dumnezeu prin Isus Hristos, a caruia este slava si puterea in vecii vecilor! Amin.
    12. Preaiubitilor, nu va mirati de incercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca sa va incerce, ca de ceva ciudat care a dat peste voi;
    13. dimpotriva, bucurati-va, intrucat aveti parte de patimile lui Hristos, ca sa va bucurati si sa va inveseliti si la aratarea slavei Lui.
    14. Daca sunteti batjocoriti pentru Numele lui Hristos, ferice de voi! Fiindca Duhul slavei, Duhul lui Dumnezeu, Se odihneste peste voi.
    15. Nimeni din voi sa nu sufere ca ucigas sau ca hot, sau ca facator de rele, sau ca unul care se amesteca in treburile altuia.
    16. Dimpotriva, daca sufera pentru ca este crestin, sa nu-i fie rusine, ci sa proslaveasca pe Dumnezeu pentru numele acesta.
    17. Caci suntem in clipa cand judecata sta sa inceapa de la Casa lui Dumnezeu. Si, daca incepe cu noi, care va fi sfarsitul celor ce nu asculta de Evanghelia lui Dumnezeu?
    18. Si, daca cel neprihanit scapa cu greu, ce se va face cel nelegiuit si cel pacatos? ”
    Toate aceste intrebari merita un raspuns sincer,mai ales cele din versetele scrise!!!!

  25. Ortodox fiind, intotdeauna am avut [si sper sa am si in continuare] o mare apreciere pentru oameni precum Vladimir Pustan sau Richard Wurmbrand. Iar eu inclin spre a crede ca sfintii nu au frontiere.
    Din nefericire, Marea Schisma din 1054 a avut ca rezultat disolutia cultelor din zilele de astazi, atatea si atatea la numar…
    Fiecare incearca sa afirme ca el si nu altul ar cam detine adevarul absolut, iar la atatea adevaruri declarate am cam avea o problema legata tocmai de inflatia de Hristosi.
    Cred ca si Hristos si-ar face cruce de ar veni inopinat acum pe Pamant, fie de la stanga la dreapta, fie de la dreapta la stanga sau mai stiu eu in ce alt mod cand i s-ar cere ca la intrarea in vreun lacas de cult sa aiba tinuta obligatorie.
    Ba mi-L si pot imagina cum, fara nici o Biblie in mana s-ar apuca sa predice in fata adunarii. Daca ar fi lasat, bineinteles.
    Si ar spune pilda aceasta:
    „Era un om care avea multi fii si multe fiice. Si venindu-i lui timpul sa treaca la cele vesnice, l-a chemat la el pe fiul sau cel mare si i-a zis:
    – Fiule, tu intotdeauna mi-ai dat ascultare, asa ca voi pleca impacat dupa cele ce-ti voi spune. Ai grija tu la fratii si surorile tale mai mici, care poate din nestiinta vor mai gresi de acum incolo, nu le pune la socoteala greselile lor, ci ca un frate iubitor sa ii ajuti sa treaca peste neputintele lor. Tu ai fost cu mine in toate zilele si ai avut timp sa inveti cele trebuincioase. Si asa cum ti-am iertat eu tie poticnirile tale, asa sa ierti si tu poticnirile lor. Caci si ei sunt fiii si fiicele mele si toate ale mele si ale lor sunt. Nu este iubire mai mare intre oameni decat a sluji pe fratele tau sau pe sora ta si nici porunca mai mare decat a te pune chezas lor. Si sarutandu-l si binecuvantindu-l, s-a dus.”

  26. Cand am sustinut lucrarea de licenta (ITP) in comisie era si fratele Ioan Bunaciu. Intr-una dintre pauze, studentii s-au adunat buluc in jurul lui ascultindu-l. El ne spunea: „Baieti, invatati sa va aparati credinta!” Un student din Cluj ii replica ironic: „S-o aparam chiar daca-i eretica?” – „Da, aparati-o chiar daca-i eretica!”
    Daca cineva isi apara astazi credinta este condamnat mai rau decat cel ce o incalca! Sincretistii tin acum in mana fraiele dreptatii postmoderniste! Ciudata dreptate!

  27. Dyo ai spus ceva mai sus așa:

    Nu suntem pregatiti pentru asa ceva.

    Cine nu este pregătit? Tu, fratele anonimus care află de la radio-șanț de isprava lui Pustan, biserica la care e șef el, toți membri bisericilor evanghelice, o (anumită) parte a membrilor bisericilor evanghelice, cei slabi, cei tari, cei tineri, cei bătrâni, cei cu liceul, cei fără. Ar mai fi da mă dor deștele 🙂

    1. Noi … toti. Cei care ar putea face pasul intelegerii si acceptarii – fara sa insemne musai asimilarea gestului in sine – sunt foarte putini; oricum ei sunt greu de incadrat in cutiutele sugerate de tine mai sus. Nu exista un portret robot limpede al evanghelicului care se impiedica de crucea lui Pustan; exista un mediu evanghelic inca puternic definit pe negarea unor simboluri percepute ca fiind ale majoritatii. Nu cred ca aceasta situatie se va schimba in viitorul apropiat, din pacate.

      1. Nici măcar de „pasul înțelegerii și acceptării” nu e vorba…

        Ci de altul, mai banal, și foarte important: Pocăiții să nu vorbească despre ce nu știu.

        Măcar atît și deja am vedea luminița de la capătul tunelului… 🙂

      2. Nu știu dacă ar trebui să așteptăm după ”vârful piramidei” să facă pasul acceptării și înțelegerii. Poate că îl facem/ refuzăm să-l facem noi, cei care formăm ”piramida”, poate că tocmai în noi – cei mici și mărunți – putem face schimbarea din interior. În timp, se vor manifesta și alții, și alții…. Și chiar dacă nu se vor mai manifesta, de ce e important să existe prima dată vocile celor importanți pentru a exista vocile noastre? Poate că nu suntem destul de convinși… iar asta e altă poveste. Așteptând mereu după alții să se pronunțe după gândirea noastră, trebuie să ne împăcăm cu gândul că am putea îngheța într-un veșnic provizorat…

      3. Sa inteleg ca se coace o noua Reforma? Cam astfel de ganduri hranea si Luther la vremea lui … 🙂
        La modul serios: nu ma refer neaparat la cei „de sus”, sau „importanti”. De fapt, cred o opozitia fata de abordarea anti-minimalista a trairii evanghelice este democratic distribuita intre noi (vezi si raspunsul dat lui Sam cu privire la cei ce nu sunt pregatiti) pe toate nivelele piramidei.
        Ti se pare cumva ca nu se aud vocile „noastre”? (Apropos: cine suntem acesti „noi”?) Eu unul, dupa cum vezi, inca nu am depus armele; doar ca sunt ceva mai circumspect in ce priveste sansele de a aduce o schimbare „din interior”, precum zici. Dintr-o experienta evanghelica tot mai consistenta pot spune ca astfel de schimbari nu sunt inseamna altceva decat alte ruperi in bucati, varianta pe care eu o exclud …

      4. Nu vreau să sugerez vreo răscoală, vreo reformă, tocmai asta e la ceea ce vine din interior, schimbări progresive, pe nesimțite, în timp, în ritmul în care oamenii se conving singuri.

        Cred că față de circumspecția ta îmi vine să reacționez, mi se pare că e mai accentuată acum decât atunci când ai scris articolul și nu îmi dau seama dacă mai crezi la fel. Dar nu, nu mă gândesc la ruperi de biserici, așa ceva nu folosește nimănui și sunt conștientă că au fost destule frânturi și ruperi până în prezent, ci doar la poziționări consecvente față de diferite situații (cum e asta). Repet, mie mi s-a părut că văd o diferență, dar, dacă nu e cazul, îmi revizuiesc…

  28. @Camix
    E o chestiune ce tine de perceptie datorata faptului ca incerc sa privesc intr-un mod cat mai realist la situatia creata. Nu discut atat despre un semn, gest, ce-o fi el, cat despre o conduita propice unei dezbateri … care din pacate nu exista.
    Nu vreau sa cad in greseala celor ca Cristian Ionescu – aceea de a trage la foc automat inainte de o minima evaluare a problemei. Daca avem pretentia sa existe un minim de intelegere din partea unora ca pastorul din Chicago, oare nu este fair ca si noi sa avem un minim de intelegere fata de resentimetele (vorbea la un moment dat de oroare!) pe care le nutresc fata de, in cazul nostru, un semn precum cel al crucii? Adevarul este ca nici nu ma intereseaza la acest punct Cristian Ionescu cat altii, tacuti, nestiuti, smeriti in felul lor, care nu pot sa priceapa ce s-a intamplat cu credinta in care au fost crescuti, de ce lucruri pentru care unii au suferit, astazi par sa le fie aruncate sfidator in ochi … Nu zic ca trebuie sa le cantam in struna la infinit; totusi: cu ei ce ne facem?
    By the way, uite cine a dat „Like” la aceasta postare:
    https://dyobodiu.wordpress.com/2011/07/25/m-am-trezit-cu-fata-la-cearceaf/

    1. Bineînțeles că a dat like, că te incriminai și pe tine, așa la modul general. 🙂

      Este un verset în NT (trebuie să-l găsesc) unde zice să nu te iei întotdeauna după cei care se poticnesc. Sau dacă îl găsesc alții înaintea mea, cu atât mai bine!

    2. Ei aici ai șuntat principiul terțului exclus: între *noi* și *voi* au apărut ei – majoritarii, spectatorii. Ei sunt masa electorală, fluidă, inodoră folosită fără a fi consultată pentru statisticile noastre după ureche din care statistici rezultă invariabil confirmarea ipotezelor noastre/voastre de lucru. Pentru ei se bat pastori/teologi/muzicologi/religiologi să-i educe, păzească de primejdii aka erezii. De ce? Fiecare din ei știe mai bine. Știe ce ar trebui masa să știe.Mai greu să afle susnumita masă ce se află în cerebelul susnumiților reprezentanți pentru că, nu-i așa, politica-i femeie ușoară; atât de ușoară că o ia vântul când s-o prinzi și s-o pui sub microscop.
      În altă ordine de idei, atât Vladimir Pustan cât și Cristian Ionescu, ca să iau câte un exemplu de la *noi* și unul de la *voi*, sunt lideri de opinie. Ei reprezintă binișor două categorii destul de clar marcate de lideri evanghelici, categorii aflate la poli aparent opuși.
      Toată tevatura asta (minoră totuși dacă e să admitem că a provocat un tsunami în… ceșcuța blogonghelică) ar fi avut sens dacă liderii din tribune ar fi reacționat la timp și onest. Nu pentru că gestul predicatorului ar fi prezentat un pericol pentru unii sau pentru alții ci pentru că reacțiile au fost rapide, bărbătești (a se citi dure) și foarte diferite. Pentru cineva angajat în luminarea maselor a fost o pomană evenimentul: ar fi avut ocazia să re-itereze clar convingerile. Unii să apere cu prețul dinților (sau al colților după caz) credința strămoșească de 100-400 de ani, alții să dea cu paiul lor în bârna nemaiaproapelui conservator. Nu prea ispititoare niciuna din tabere, după mine.

      Pentru că, revin la terțul tău inclus care ar fi al 4-lea de fapt și anume tabăra plictisiților, exasperaților, indiferenților, divorțaților, onaniștilor, burlacilor de cursă lungă, șomerilor, imi/emigranților și alții ca ei. Ei se încolonează în tăcere, din ce în ce mai mulți și mai tăcuți formând armata viitorilor agnostici/atei/indiferenți. Din rândurile lor se vor alege inclusiv liderii religioși ai generațiilor imediat următoare.

      Dacă îți pare pe lângă subiect sau chiar împotrivă nu mă supăr dacă ștergi toată monologhia asta. Am profitat de faptul că pari o gazdă primitoare 🙂 ca să bat și eu un cui la crucea ta.

      1. Draga Sam, daca nu ai stiut pana acum, ai fi putut deduce din insinuarile lui Teofil Stanciu: sunt un existentialist, pe linia lui Kierkegaard, poate nitel Barth. Or existentialistii prin definitie au probleme in a sti ce e mai bine pentru ei, daramite pentru ceilalti! Motiv pentru care, poate ai observat, ma feresc sa dau sfaturi; mai degraba aduc in fata ochilor vostri materialul brut oferit de lideri de opinie – cum sunt cei mentionati de tine mai sus – trecut prin filtrele deloc ingaduitoare ale propriei mele subiectivitati.
        Relatiile eu-noi, eu-voi si eu-ei (interesanta dinamica de explorat pe trei axe!) sunt, cel putin in privinta mea, supuse unor legi inca in curs de cristalizare. Oricum, dupa definitia mea, ele difera sensibil in anumite privinte de tabloul zugravit de tine, in special in ce-i priveste pe ce cel de-al 4-lea grup, unul imposibil de delimitat dpdv practic. Nu s-a inventat scanerul care sa le dea de urma … inca.

  29. Daca pastorul Vladimir Pustan si-a facut cruce k sa fie cum spune apostolul ,,cu grecul,grec m-am facut..”ce va face cand se va pune pecetea anticristului?Isi va primi pecetea k sa poate predica in adunarile celor care nu l-au primit pe Domnul Isus?
    Stiti cum interpreteaza catolicii si ortodocsii gestul pe care la facut acest frate? ,,uitati-va oameni buni k si sectarii incep sa-si faca cruce!..” Acest frate predicator s-a dus sa le predice Evanghelia? S-a dus sa strige precum striga glasul proorocului Ioan din pustie sau sa se inchine dupa traditia bisericii respective? Eu nu pot judeca lucrurile astea k sunt prea mic…doar am intrebat!

    1. De unde stii cum interpreteaza ortodocsii si catolicii gestul lui Vladimir Pustan? Pura speculatie …
      In ce priveste intrebarile tale, cred ca am spus deja: nu s-a dus sa predice Evanghelia in sensul in care intelegem noi aceasta lucrare, cu strigare, predare, rugaciunea pacatosului si alte din astea. Nu s-a dus sa pescuiasca din balta altuia. Aici este in adevar o intrebare importanta pentru un evanghelic: de ce s-a dus totusi, daca evenimentul nu s-a terminat cu oameni predati lui Dumnezeu asa cum stim noi, evanghelicii, ca scrie la carte? Acu’ sa va vad …l

      1. Dyo,
        Este simplu:
        Matei 24:14 Evanghelia aceasta a împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, [ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor]. Atunci va veni sfârşitul.

        Deci nu este vorba de cantitate convertită ci de calitate [ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor].

        Apoi ar mai fi un aspect destul de fin:
        Dacă cumva persoana despre care discutați face parte din Babilonul Cel Mare? Mai are sens discuția?
        DURITATEA are un sens iar FERMITATEA are altul. Fermitatea în poporul lui Dumnezeu este obligatorie, pe când duritatea nici nu intră în discuție.

        Dacă tot am mai postat, te-aș întreba ceva Dyo. Deși poate ar trebui să întreb pe alții: Se pot vizualiza la un moment dat numai comentariile unui membru? Să zicem că mă interesează toate postările lui Pety. Se poate face acest lucru?

      2. pai de fapt si noi imediat dupa 5 minute de predica ne-am pocait…(!!!????)
        important e sa predicam ADEVARUL .punct. bunicul meu pe timpul cand chitara era pacat in biserica,zicea :importanta este viata traita DUPA VOIA LUI DUMNEZEU,IN EVLAVIE. convingerea de pacat o face Duhul Sfant dupa cum scrie la mine in Biblie.

  30. Dyo,
    Nu cred ca „facerea” crucii a fost Problema, ci faptul ca s.a aplecat in fata unei icoane. Cred ca s.ar fi cuvenit ca V.P. sa fi explicat macar gestul ca sa stim si noi care ar fi fost sensul.

    1. Sunt de acord ca Vladimir Pustan e dator cu niste explicatii. Nu inteleg de ce nu le da. Poate ca a invatat din istorie ca „clarificarile” ulterioare unor fapte neclare nu ajuta pe nimeni …

      1. Cred ca CP ar trebui sa dea niște explicatii, pro sau contra nu Pastorul Vladimir Pustan .
        Este invatatura catolical/ortodoxa biblica sau nu?
        Dacă da , de ce mai rebotezam pe cei care vin la evanghelici?
        Dacă da, ce rost mai are sa încercăm sa-i convertim?
        Dacă da , ce rost mai are sa predicam Evanghelia in sate care deja au o biserica tradiționala?
        Nu mă aștept la un răspuns, CP ( ca si majoritatea organizatilor penticostale mondiale) nu au un crez serios. Dacă vorbești in limbi, racnesti la rugaciune si sari in sus si in jos la cintare, ai trecut baremul.

        In Postul de mai jos , se poate citi ca in Beclean au fost mai mulți pastori penticostali la o întîlnire ecunemica.

        “Au participat la acest eveniment preoţii greco-catolici Felician Neagoş, Alin Cândea, pastorul Mihai Szasz de la Biserica Penticostală Maghiară din Beclean, presbiterul Luca Deneş de la Biserica Penticostală Nr. 1 din Beclean, alţii pastori penticostali din zona Becleanului şi bineînţeles pastorul penticostal Vladimir Pustan, credincioşi greco-catolici, ortodocşi, penticostali, baptişti, adventişti

        În timpul adoraţiei au intervenit cu rugăciuni şi pastorii Mihai Szasz, Vladimir Stan şi presbiterul Luca Deneş.
        După adoraţie, într-o scurtă intervenţi, părintele protopop Felician Neagoş, remarcă printre altele că în această seară ,,au vorbit inimile” credincioşilor de faţă.”

        Părintele Alin Cândea se întreba: ,,Ce-ar fi spus oare Papa Ioan Paul al II-lea, dacă ar fi fost de faţă?”. ,,Sunt sigur că i-ar fi plăcut”, a răspuns tot el, în asentimentul celor de faţă.

        http://www.rasunetul.ro/sa-dam-la-o-parte-barierele-confesionale

    2. CUI să explice Vladimir Pustan gestul său?

      Față de CINE să îl considerăm dator pe Vladimir Pustan a explica gestul său?

      Dacă îi cerem lui Vladimir Pustan să-și explice gestul, atunci trebuie și alți pastori să-și explice gesturile publice de diverse forme? CUI sînt datori să dea explicații?

      1. Pai … mie, de pilda, si altora care doresc sa stie ce i-a fost in cap cand l-a facut. Vorba aia: tradare sa fie, dar s-o stim si noi … 😉
        Cand ai atatia oameni care iti calca pe urme esti dator, atat fata de ei, cat si fata de sceptici, sa iti justifici excentricitatile. Tacerea in astfel de cazuri, vecina cu ma-doare-in-cotismul balcanic, nu imi miroase bine deloc. Daca in adevar ii pasa lui Vladimir Pustan ce model lasa in urma sa … altfel, Dumnezeu cu mila.

  31. Dyo, dacă ție și altora vă pasă de ceea ce face Vladimir Pustan, atunci ar trebui să vă pese și de ce fac ALȚI lideri evanghelici.

    Cu altă ocazie am dat exemplul liderilor evanghelici de la Oradea: Paul Negruț, Doru Hnatiuc, Marius Cruceru.

    Atunci parcă mi-ai spus că e distanță între tine și Oradea…

    Păi acum nu e distanță între tine și… Beiuș?

    Uite argumentul tău în Cazul Vladimir Pustan: „Cand ai atatia oameni care iti calca pe urme esti dator, atat fata de ei, cat si fata de sceptici, sa iti justifici excentricitatile.”

    Acest argument e valabil și pentru cazul orădenilor Paul Negruț, Doru Hnatiuc, Marius Cruceru.

    Problema pe care o ridic eu (de ani de zile) e cea a legitimității și a autorității.

    Cît de legitime sînt pretențiile noastre? – asta tot timpul trebuie să ne întrebăm, că altfel îi tragem la răspundere pe te miri cine și în numele a te miri ce!…

    Iată CHESTIUNEA: Este legitim ca Facultatea de TEOLOGIE a Universității Emanuel să fi avut decan doctor în… MUZICĂ, iar acum are decan doctor în… LITERE? Cînd în țară sînt zeci de evanghelici doctori în… TEOLOGIE?

    Dacă îți / vă pasă de „atîția oameni” de pe urmele lui Vladimir Pustan, cu atît mai mult ar trebui să îți / vă pese de atîția oameni” de pe urmele lui Paul Negruț și Marius Cruceru.

    În acest punct al discuției, nu sînt interesat să vă arătați interesul pentru chestiunea orădeană.

    În acest punct al discuției, folosesc de argumentul tău pentru a indica faptul că el e valabil pentru ALTE cazuri decît cel al lui Vladimir Pustan.

    Și cînd apar mai multe cazuri care trebuie luate în discuție, atunci trebuie făcută selecția cu discernămînt.

    Deocamdată, faptul că Vladimir Pustan are popularitate în mediul evanghelic românesc (și nu numai) este doar un fenomen spectacular, dar sînt alte fenomene din mediul evanghelic românesc care ar trebui analizate ÎNAINTEA Cazului Vladimir Pustan.

    1. Am auzit-o! La inceput mi s-a parut foarte slabuta, un stil omiletic care nu imi place deloc. Cand a ajuns insa la „indumnezeire” m-a topit definitiv. Sunt intru totul de acord cu ce zice, doar ca: ar trebui facut public un astfel de mesaj si altfel decat printr-o predica adresata intr-un cadru atat de restrans …

      1. Sincer să fiu nu ştiu în ce cadru a fost rostită această predică. Cât despre răspândire…o putem face fiecare…

        Într-o altă ordine de idei…l-am auzit într-o împrejurare pe Vladimir Pustan spunând că se gândeşte să treacă la o altă etapă. Să nu se mai adreseze adolescenţilor şi tinerilor până în 30 de ani ci celor trecuţi de 30 de ani. Ar fi o treabă foarte bună dacă ar reuşi. Problema s-ar putea să fie asta: nu ştiu dacă are un urmaş care să-i ducă mai departe lucrarea printre cei cărora până acum li sa adresat.

        Eu unul care am trecut de 30 de ani simt nevoia să aud altceva de la Vladimir Pustan. Am prea puţine de învăţat din cuvântările lui pe care le face către cei antemenţionaţi.

  32. semnul crucii s-a facut de la inceputul crestinismului. avem marturii de la scriitorii bisericesti din perioada bisericii primare. atunci, ma intreb eu, de ce unii il resping, sau pur si simplu nu il fac? primii crestini, care auzisera mesajul lui Hristos de la urmasii directi ai apostolilor, erau nebuni? sau erau prosti? personal consider ca, intr-o logica elementara, semnul crucii este UN FAPT CORECT. nu acuz pe cei care nu il fac, dar nici nu pot intelege motivul respingerii (nepracticarii) lui. daca nici practica bisericii primare nu ne este etalon, atunci care este baza credintei noastre? Iisus Hristos? bun, dar apostolii au raspandit MESAJUL LUI HRISTOS, adica cel emis de Hristos insusi. daca nu ii credem pe apostoli si pe cei care i-au ascultat si au invatat de la ei cuvintele Mantuitorului, atunci nu Il credem pe Hristos. logic, nu? si atunci, unde este fundamentul credintei noastre? nu cumva suntem fara … temelie? daca respingem crucea doar pentru ca este specifica ortodoxiei suntem penibili. I Cor. I, 18.
    uneori am impresia ca mergem la biserica precum la supermarket, fara a incerca sa contientizam ratiunea profunda a prezentei in locasul sacru, interesandu-ne doar sa ne definim o identitate noua. dar cea pe care a avut-o crestinismul dintotdeauna de ce nu este buna? sunt foarte nelamurit in aceasta directie……… tot binele, tuturor!

    1. Domnu’ cineva, daca intr-adevar sunteti „nelamurit in aceasta directie” atunci de ce nu cercetati istoria crucii? Acum aveti informatia aceasta la mana prin intermediul Internetului. Dar cercetati si radacinile craciunului si a pastiului cu aceasta ocazie.

    1. Asteptam o noua etapa in lumea evanghelicilor.Primul SFINT a aparut.urmeaza ica „nesfintii” sa se alinieze si sa-i sarute mina ca mitropolitului.Grije mare la cuvinte.Dumnezeu are doar „robi netrebnici” dupa ce au facut tot ce datorau.Si cu atit mai putin cind au facut ce nu datorau nimanui.

    1. Dodu, Dumnezeu nu are nevoie de nimic si de nimeni; Isi este Siesi suficient.
      Nu din necesitate a creat tot ce a creat.

      1. Ăsta este un clişeu la fel de simplist, izvorând din „nevoia” unora de a se apăra de acuzaţia de platonism – în ipoteza în care Platon şi urmaşii lui credeau că Dumnezeu chiar nu se poate abţine şi se umflă ca un fel de aluat revărsat din covată, în virtutea unui atribut divin de natura unui ferment. Din păcate, o astfel de apărare duce la ideea poate chiar mai absurdă că ar fi fost la fel de posibil ca El să nu fi creat absolut nimic, că tot ce există vine din Voinţă şi Alegere, iar Dragostea e şi ea pe undeva – numai să nu fie chiar în prim plan, că devine siropoasă…

      2. Nu exista pranz gratuit in acest Univers, se stie. Poate ca in afara lui, adica in Dumnezeire, lucrurile stau nitel diferit, adica sunt posibile fapte nemotivate, neprecedate de cântăriri, nealterate de patimi …

      3. Sigur, putem filozofa în limitele „admise” de Revelaţie, numai să rămânem la urmă nu cu restul ireductibil al unui Absolut absolut, ci cu Dumnezeul cel viu, personal şi pătimaş, atât de puternic implicat în Creaţie încât a ajuns la Întrupare şi moarte, care prin Judecată va cântări şi dragostea noastră, care îşi motivează trimiterea Fiului în lume tocmai prin Dragostea Lui.

      4. Dumnezeu ca creat pe om si toate celelalte (inclusiv fiintele ceresti) din dragoste, nu din necesitate, El Insusi neavind „nevoie” de nimic.
        Iar in universul lui Dumnezeu este „free lunch” , incepind cu viata in sine.
        Omul nu are de platit nimic din ce i s-a dat gratis; el insusi n-a facut nici un tirg cu Dumnezeu inainte de fi fost creat.

        Nici copii nostrii nu ne datoreaza noua (parintilor) nimic. Se zice de o „datorie morala” dar chestiunea asta e f. elastica, subiectiva.

      5. Este absurd să-L apărăm pe Dumnezeu de necesitatea de a fi El însuşi şi de a se manifesta ca atare, în văzul întregului Univers pe care L-a creat tocmai pentru că fără Creaţie Dumnezeu ar fi altcineva decât este. Nu trebuie să ne sperie faptul că Dumnezeu este robul esenţei Sale – asta ar trebui să fim şi noi, dar nu reuşim din cauza blestemului libertăţii ce ne corupe esenţa.

      6. din dragoste i-a facut Dumnezeu si pe cei care vor ajunge in iad? ca Dumnezeu stie dinainte tot. a stiut ca adam si eva vor claca, si cu toate astea tot i-o facut. de ce?
        vreau sa cred ca raspunsul la aceste intrebari exista si se afla dincolo de intelegerea noastra, si ca raspunsul este la Dumnezeu, nu la noi.

      7. Răspunsul la întrebările tale şi la multe altele care nu şi-au găsit rezolvarea de-a lungul secolelor există, sunt extrem de simple şi sunt descifrate. Ele se găsesc în Biblie însă nu puteau fi descoperite decât la TIMPUL SFÂRŞITULUI:
        – (Ieremia 30:24 Mânia aprinsă a Domnului nu se va potoli, până ce va împlini şi va înfăptui gândurile inimii Lui. Veţi înţelege în totul lucrul acesta în zilele din urmă.”),
        – Daniel 12:4, Tu, însă, Daniele, ţine ascunse aceste cuvinte, şi pecetluieşte cartea, până la vremea sfârşitului. Atunci mulţi o vor citi, şi cunoştinţa va creşte.”.
        – Daniel 12:9 El a răspuns: „Du-te Daniele! Căci cuvintele acestea vor fi ascunse şi pecetluite până la vremea sfârşitului.
        Dacă crezi că mă înşel întreabă-mă amănunte şi vei constata la fel ca mulţi alţii care lucrează în viaţa de zi cu zi cu elementul numit LOGICĂ aplicat în Scriptură, că e foarte posibil ca răspunsurile să fie în concordanţă cu ADEVĂRUL! Eu cred că nu degeaba spunea Isus: Veţi cunoaşte ADEVĂRUL şi ADEVĂRUL vă va face liberi.

    1. Vorbim de dumnezei diferiţi. Dumnezeul filozofilor este atât de liber, încât nici să fie apropiat de Revelaţie nu e obligat – pe când Dumnezeul nostru nu putea face altfel decât a spus şi spune despre El, explicit şi implicit. Credincioşia, ca atribut al sfinţeniei, Îl obligă să-Şi restrângă libertatea până când poate fi confundată cu necesitatea. Noi suntem liberi inclusiv să facem confuzia între Absolut şi Dumnezeu. Dar asta e o pantă destul de periculoasă (dacă suntem consecvenţi în gândire, ceea ce, din fericire, nu prea se întâmplă). Ar fi jale, de pildă, să exagerăm ideea Absolutului în gândurile despre Mântuitorul – pentru că prototipul Omului care trăieşte doar după voia lui Dumnezeu ESTE dintotdeauna acolo, în Absolut, subminând subtil nevoia de a fi căpătat vreodată o existenţă concretă, singura mântuitoare. Aşa că, deşi Dumnezeu ESTE în preajma Absolutului cu ale sale atribute perfecte, „mai esenţial” e că e viu. Iar viaţa stă sub semnul necesităţii în permanenţă confruntate cu ceea ce o transcende.

      1. Fraza, „Dumnezeul nostru nu putea face altfel decât ..” este absurda prin definitie.
        Nu poti pune limite lui Dumnezeu.
        La fel si fraza, „Îl obligă să-Şi restrângă libertatea până când poate fi confundată cu necesitatea”. Care autoritate deasupra lui Dumnezeu Il obliga pe Dumnezeu la ceva, orisice?!!

      2. Ei, nu-i bai, am încercat şi eu… Cred că numai Dyo mă-nţelege, noi existenţialiştii ne tratăm des cu câte o Ratio de absurd în loc de vitamine.

  33. Ma informez si eu nitel de cine este acest V. Pustan si ce vrea el.
    Penticostal si profesor la ceva scoala teologica np din Timisoara.

    Deci Pustan a fost chemat sa predice intr-o biserica greco-catolica dintr-un sat oarecare, Biserica ce nu e ortodoxa; seamana dar nu e BO.
    E BC de rit bizantin.
    Il vedem imbracat intr-o roba neagra (?!), facindu-si semnul crucii si (din cite am auzit mai sus) inchinindu-se in fata icoanelor. Cind suntem cu grecii, ne facem greci, scrie la Carte, nu-i asa?
    Vrea sa dea audientei impresia ca e unul de-al lor.
    Procedeul se numeste „bite and switch”, chestiune nu tocmai koser; „ambalajul” este ortodox (fie si greco-catolic), mesajul este np.

    Noroc ca Scriptura este destul de elastica pentru a face loc a tot felul de interpretari.
    Sau, mai degraba, omul este sofist?

  34. L.I. intreaba, „din dragoste i-a facut Dumnezeu si pe cei care vor ajunge in iad”?
    Din dragoste.
    Stiind bine ce decizii vor lua acestia in viata.
    Dumnezeu nu-Si distruge creatia, rascumpara: pe toti cei ce vor sa fie rascumparati.
    Iadul, vazut ca loc unde pot vietui cei ce-L urasc.

    „The Great Divorce” (o alegorie), de CS Lewis, descrie acest aspect al separarii voluntare intre iad si rai si ce vrea Dumnezeu pentru toti. „Caci atit de mult a iubit Dumnezeu lumea, incit a dat pe Singurul Lui Fiu, pentru ca orisicine crede, sa aibe viata vesnica”.

  35. De ce va mirati mirare mare? oare nu ati citit in Scriptura ca inaintea revenirii lui Iisus religia se va uni intr-una singura antihristica ?! penticostalismul oricum din Vatican se trage si acolo se va intoarce, baptistii adevarati or stiut tot timpul asta.
    Credinta sa ne steie in Cuvantul Lui Dumnezeu, in Evanghelia Mantuirii Sale din Geneza pana la Apocalipsa, nu in organizatii piramidale religioase fara fundatie si credinta biblica adevarata. Doamne ai mila!

      1. Despre „credinta adevarata „apostolul Petru prin epistola sa scrie;”2 Petru 1
        1. Simon Petru, rob si apostol al lui Isus Hristos, catre cei ce au capatat o credinta de acelasi pret cu a noastra, prin dreptatea Dumnezeului si Mantuitorului nostru Isus Hristos: 2. Harul si pacea sa va fie inmultite prin cunoasterea lui Dumnezeu si a Domnului nostru Isus Hristos!
        3. Dumnezeiasca Lui putere ne-a daruit tot ce priveste viata si evlavia, prin cunoasterea Celui ce ne-a chemat prin slava si puterea Lui,
        4. prin care El ne-a dat fagaduintele Lui nespus de mari si scumpe, ca prin ele sa va faceti partasi firii dumnezeiesti, dupa ce ati fugit de stricaciunea care este in lume prin pofte. 5. De aceea, dati-va si voi toate silintele ca sa uniti cu credinta voastra fapta; cu fapta, cunostinta; 6. cu cunostinta, infranarea; cu infranarea, rabdarea; cu rabdarea, evlavia; 7. cu evlavia, dragostea de frati; cu dragostea de frati, iubirea de oameni. 8. Caci, daca aveti din belsug aceste lucruri in voi, ele nu va vor lasa sa fiti nici lenesi, nici neroditori in ce priveste deplina cunostinta a Domnului nostru Isus Hristos.
        9. Dar cine nu are aceste lucruri este orb, umbla cu ochii inchisi si a uitat ca a fost curatat de vechile lui pacate.
        10. De aceea, fratilor, cautati cu atat mai mult sa va intariti chemarea si alegerea voastra; caci, daca faceti lucrul acesta, nu veti aluneca niciodata. 11. In adevar, in chipul acesta vi se va da din belsug intrare in Imparatia vesnica a Domnului si Mantuitorului nostru Isus Hristos.”Deci alaturi de credinta adevarata mai este nevoie de a adauga ce este scris in versetele 5 la 7 fiinca altfel ;ce se intimpla ?Si de fapt trebuie sa intelegem ca doar „.. in chipul acesta vi se va da din belsug intrare in Imparatia vesnica a Domnului si Mantuitorului nostru Isus Hristos.”
        Restul este filozifie si o autoamagire daca acest mesaj nu se intelege si doar se doreste sa se filozofese si sa se traiasca prin pretentie si ignoranta fata de acest mesaj simplu si plin de adevar!!!

  36. Ma bucur ca am citit acest articol al dumneavoastra,ii multumesc prietenului meu ca mi-a recomandat sa va citesc! La un moment dat credeam ca suntem doar cativa care gandim la fel dar vad ca e un fenomen in masa, ticaie doecamdata, abia se aude, unii nu pot sa si-l traduca in cuvinte decat la nivelul unui mare semn de intrebare( e foarte bine, o intrebare cere un raspuns,acuma, depinde de discernamantul fiecaruia sa si-L afle).

    Deocamdata, in ceea ce ma priveste, ,,fenomenul” Vladimir Pustan e ceva sporadic, hai sa-i zicem de notorietate , acum cand doar ticaie dar se va transforma in, hai sa folosim un limbaj neoprotestant adecavat,adevarate treziri spirituale,de data aceasta in sensul stric al expresiei! O singura neliniste am, cand fratele Pustan va fi lovit cu pietre(deocamdata se latra la el dar ii va veni curand randul, sa mai faca inca cateva ,,gesturi” de-astea…),oare ce va face? Va fugi intr-o alta confesiune, va veni la ortodocsi sau isi va face o alta biserica? Sau…,aici e ,,rabdarea sfintilor”,…va ramane sa lupte pentru propovaduirea ,,UNEI NOTIUNI ABSTRACTE”? Nici chiar domnia sa nu cred ca ar putea sa raspunda la aceasta ultima intrebare, ,,proba focului si limita suportabilitatii putintei umane” nu e in puterea noastra sa le cantarim! Ramane de vazut daca se vor proba gesturile pe care le face, deocamdata timid, in public? Furtuna e aproape, un om neinteles ii sperie pe altii(am citit atent toate comentariile de mai sus,ceea ce a facut omul acesta e ,, carne prea tare pentru dintii multora”) vom vedea daca va trece proba de foc?

    P.S.
    Religie nu inseamna progzelitism, nici macar convertire…, religie inseamna restabilirea unei stari initiale! Vladimir Pustan intelege asta…!

    1. Sper că tot mai mulți dintre noi vom înțelege că vorbim despre viață, în primul rând, înțeleasă ca o umblare cu Dumnezeu, nu de adoptarea unor practici religioase. Mulțumesc pt intervenție.

  37. daca nu ai avut timp sa ii asculti predica de ce il judeci? Lasa-L pe Dumnezeu sa il judece nu lua tu locul lui Dumnezeu…..

      1. Dati un click pe numele meu sa descoperiti adevarul despre cruce sau semnul crucii!

      2. Domnul Isus il va judeca aspru pe Vladimir Pustan pentru ca duce poporul in ratacire inchinandu-se inaintea lui Baal! Deci „Dyo” ce ai sa-i faci Domnului Isus?

      3. Ți-am acceptat acest comentariu ca mostră cu privire la felul tău de a pune problema, să știe și ceilalți de ce îți persecut linkurile … Capisci?

  38. Se pare ca link-ul de care am spus nu merge…Incercati aici: [moderat] (daca domnul Dyo are bunavointa sa publice adevarul despre cruce)

    1. Domnule Gabriel M. Apostol chiar ma bucura faptul ca sunteti un adevarat convins, va este mult mai usor in lumea aceasta, aveti un somn lin nu ca altii care nu pot dormi datorita unor banale intrebari existentiale. Va invidiez pentru faptul ca Domnul Isus vi le-a rezolvat pe toate, mie, pacatosul, intalnirea cu Hristos mi-a adus numai ,,probleme”! Ce sa-i faci, cei nepredestinati trebuie sa dea din coate, in ,,mod sigur” pe degeaba dar , cine stie, poate o sa ni se puna si ,,datul din coate” pe cantar,n-o sa echilibreze situatia dar poate va vadi in vreun fel intentia?

      Am intervenit nu pentru mustrare, cum ziceam la inceput, chiar ma bucur ca exista oameni ca dumneavoastra dar invidia imi ,,da ghes” sa provoc asa niste ,,duhovnicesti” insomnii: poate sunteti casatorit , daca nu , in biserica dumneavoastra cu siguranta sunt oameni casatoriti! Cand ii priviti, uitati-va la mainile lor, veti vedea o banala ,,verigheta”! Sa stiti, poate nu stiti, e o marturie a semnului Sfintei Cruci! Semnalati va rog aceasta problema consiuliului bisericesc pentru ca nu se poate sa-l ,,marturisiti pe Baal” in biserica…!!!(trei puncte si trei semne de exclamare pentru a avea inspiratia treimica)

      Toate cele fiind spuse , nu-mi ramane decat sa va urez…..somn usor!

      1. Presupun ca astazi nu mai este nici o diferenta intre cei care slujesc icoanelor si crucii si cei care slujesc Domnului Isus in duh si adevar. Caci toti (cei din alianta evanghelica) au aceeasi forma de evlavie: cruci pe turle, pe pereti, atarnate la gat, aur pe degete si la urechi, tatuaje si limbi ascutite in gura. Fara dragoste fireasca si fara intelepciune duhovniceasca.

        Cat despre biserica din care fac parte, sunt doar eu si familia mea, noua suflete. Dar suntem Biserica Domnului Isus. Suntem numai noi deoarece nu acceptam compromisuri in invatatura si purtare. Cuvantul meu nu are valoare inaintea „adunarii oamenilor” ci doar la Domnul Isus, care, prin dragostea Lui ne-a pastrat si ne va pastra pentru viata vesnica, fagaduita celor ce-L iubesc si pazesc poruncile Lui.

        Gabriel M. Apostol, presbiter in Biserica lui Dumnezeu Apostolica Bristol.

  39. Stiati ca Dionis (sau Dyo) este un alt nume al lui Tamuz?? Mai jos puteti gasi numele sub care Tamus a fost (si este) venerat dea lungul timpului si in diferite tari.

    Tammuz,​​
    ​Horus,
    Mitra,​
    ​Krishna,
    ​Iswara,
    ​Deoius,
    Decius,​
    ​Jupiter – Puer,
    ​Plutus,
    Tsi,​
    ​Thor,
    Bachus,
    Hercules sau Hurcules,
    Attis,
    ​​​​​Horis,
    Osiris,
    Yi,
    Quetz​​​alcoatl
    Balder,
    Dionis,
    Dionysus.

    1. You made my day. 😆
      Presupun că ar trebui să-mi schimb numele cu unul de arhanghel – ca să pot fi și eu mântuit – sau ce?

      1. Nu domnu Dionis, faceti dvs cum credeti mai bine, eu va spun ca sa fie de aducere aminte, ca cei care sustin inchinarea la icoane, cruci si tot felul de spurcaciuni ecumeniste sunt departe de mantuire.

    2. …,,compromisuri in invatatura si purtare”…

      Sincer, chiar imi sunteti simpatic, felul cum l-ati atacat pe Dyo e de-a dreptul hilar, daca ne mai dezvaluie ca-i place si vinul … 🙂 Aveti mare , mare grija cand aruncati asa cu cuvintele, vi-am zis ca sunt pus pe a va provoca insomnii, stiati ca inceputul Evangheliei dupa Ioan e de fapt prelucrarea unui imn mithraic, sau ca zeul Mithra s-a nascut pe data de 25 Decembrie, ca s-a nascut in pestera , doar ca pe el il vegheau niste animale salbatice, ca cel care initiat in cultul zeului trebuia sa fie botezat in apa si ca se impartaseau cu paine si cu vin, si ca se punea accent pe castitate ,vitejie si dezvoltarea virtutilor(de-aceea a fost cel mai iubit zeu din Imperiul roman, chit ca a fost preluat de la iranieni).

      M-as bucura pentru dumneavoastra sa nu descoperiti niciodata adevaratul sens a ceea ce am pus eu intre ghilimele pentru ca ar trebui sa luati atitudine, a mai fost Unul care a facut-o si …….L-am rastignit!

      P.S.
      Daca erati pe o insula pustie , numai dumneavoastra si cei 8 membri, va credeam, fiind in Bristol….., dati-mi voie sa zambesc!
      Toate cele bune.

      1. Aveti dreptate referitor la 25 Decembrie. De aceea eu nu sarbatoresc craciunul si nici pastele care vine de la Semiramis (Eoster, Estera, Easter mama lui Tamuz sau Mithra).

        Crăciunul este celebrat de mulţi ca ziua de naştere a lui Isus Hristos. Comercianţii din toate religiile aşteaptă cu nerăbdare Crăciunul, pentru că este o perioadă benefică pentru afacerile lor. Crăciunul a devenit o sărbătoare comercială, nu spirituală. Se cheltuiesc o mulţime de bani pe felicitări de Crăciun şi pe cadouri. Vânzările de alcool cresc semnificativ în perioada Crăciunului. Poliţia rutieră din lumea întreagă este în alertă în această perioadă, din cauza numărului foarte ridicat de accidente. Mai mulţi oameni ajung în Iad din cauza acestor accidente, în preajma Crăciunului, decât în orice altă perioadă a anului. Este oare cu adevărat sărbătoarea naşterii Fiului lui Dumnezeu, sau a altui ”Isus”?

        Să privim în Cuvântul lui Dumnezeu, mai întâi de toate. Biblia ne spune că în câmpiile din Iudea se aflau păstorii cu oile lor în noaptea în care Isus s-a născut în Betleem. Păstorii din Palestina nu îşi lăsau noaptea oile în câmp deschis din Octombrie până în Februarie – din cauza vremii reci şi ploioase. De aici deducem că adevăratul Isus s-a născut între Martie şi Septembrie. Înseamnă că ziua de 25 Decembrie este data de naştere a unui alt ”Isus”, care este o amăgire de la Satan!

        Chiar dacă am şti cu exactitate data naşterii lui Isus, rămâne întrebarea dacă Dumnezeu a intenţionat ca Biserica să sărbătorească această zi de naştere. Maria a ştiut cu siguranţă care a fost data de naştere a lui Isus. Ea a fost împreună cu ucenicii pentru o perioadă destul de lungă, după Ziua Cinzecimii. Totuşi, nu este menţionată nicăieri data naşterii lui Isus. Ce învăţăm de aici? Că Dumnezeu a ascuns în mod deliberat data naşterii lui Isus, fiindcă nu a vrut ca Biserica să o sărbătorească.

        În Biblie găsim mulţi împăraţi care şi-au sărbătorit ziua de naştere în mod public – de exemplu, Faraon (Geneza 40:20) şi Irod (Marcu 6:21). Dumnezeu nu a vrut ca Isus să fie în aceeaşi categorie.

        O înţelegere corectă a diferenţei dintre Vechiul Legământ şi Noul Legământ, ne va ajuta să înţelegem mai bine de ce Dumnezeu nu doreşte ca poporul Său să sărbătorească zile sfinte speciale. Sub Vechiul Legământ, Israel primise porunca să sărbătorească anumite zile prin zile sfinte speciale. Însă, aceasta a fost numai o umbră. Acum, că avem pe Hristos, voia lui Dumnezeu este ca în vieţile noastre fiecare zi să fie la fel de sfinte. Chiar şi Sabatul săptămânal a fost scos din Noul Legământ. Din acest motiv nu vedem nici o sărbătoare sfântă menţionată în Noul Testament (Coloseni 2:16, 17).”Nimeni dar sa nu va judece cu privire la mancare sau bautura, sau cu privire la o zi de sarbatoare, cu privire la o luna noua, sau cu privire la o zi de Sabat,
        cari sint umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos.”

        Atunci cum au intrat Crăciunul şi Paştele în creştinism? Răspunsul este: în acelaşi fel cum au intrat şi botezul pruncilor, slujbele preoţilor, şi o grămadă de astfel de tradiţii omeneşti – prin lucrarea subtilă a lui Satan.

        Când împăratul Constantin a decretat creştinismul ca religie a statului Roman în secolul 4, mulţimi de oameni au devenit creştini „cu numele”, fără nici o schimbare în inimile lor. Însă ei nu au vrut să renunţe la cele două sărbători mari anuale – amândouă având legătură cu închinarea la soare. Una a fost ziua de naştere a zeului-soare pe 25 Decembrie, când soarele care coborâse în emisfera Sudică îşi începea călătoria de întoarcere (solstiţiul de iarnă). Cealaltă a fost festivalul primăverii în Martie / Aprilie, când ei sărbătoreau moartea iernii şi naşterea verii călduroase adusă de zeul-soare.Ei au schimbat numele zeului-soare în Isus, şi au continuat să sărbătorească cele două festivaluri, acuma ca sărbători creştine, şi le-au denumit Crăciun şi Paşte.

        Enciclopedia Britanică (o autoritate în istoria seculară) spune următoarele lucruri despre originea Crăciunului:

        „Data de 25 Decembrie era sărbătoarea Mitraică (Mitra este Tamuz sau Horus din familia lui Baal) a soarelui neînvins. Obiceiurile de Crăciun sunt o evoluţie din vremuri dinainte de perioada creştină – un amalgam de practici păgâne, sezoniere, naţionale şi religioase, împreună cu legende şi tradiţii. Anul şi data exactă a naşterii lui Hristos nu a fost descoperită niciodată, dar când mai marii bisericii au ales în anul 440 A.D. o dată pentru a sărbători acest eveniment, s-a întâmplat (?) să fie aleasă data solstiţiului de iarnă care era bine cunoscut de oameni, şi în acea vreme cea mai importantă sărbătoare. Pe măsură ce creştinismul s-a răspândit în ţări păgâne,multe practici ale solstiţiului de iarnă au fost amestecate cu practicile creştine” – (ediţia 1953, Vol 5., paginile 642A, 643) – tradus din limba engleză.

        Aceste obiceiuri păgâne îşi au originea în religia babiloniană începută de Nimrod (Geneza 10:8-10). După moartea lui Nimrod, soţia lui, Semiramis, a avut un copil nelegitim despre care ea a pretins că este reîncarnarea lui Nimrod. Astfel a început închinarea la mamă şi copil, pe care Romano Catolicii au preluat-o după multe secole, folosindu-i pe „Maria şi Isus”.

        Ziua de naştere a acestui copil-zeu era sărbătorită de babilonieni pe data de 25 Decembrie.Semiramis era împărăteasa cerurilor (Ieremia 44:19), cunoscută sub numele de Diana sau Artemis în Efes (Faptele Apostolilor 19:28).

        Semiramis a susţinut că un copac peren (evergreen) s-a înălţat într-o noapte dintr-un ciot de copac mort. Acest copac a simbolizat reîncarnarea lui Nimrod, care a adus cu el daruri din cer. Astfel a început tradiţia bradului de crăciun, şi atârnarea luminilor şi darurilor pe el.

      2. Crucea a fost si va ramane un simbol paganesc al zeului soare Baal si al satanistilor.
        La dreapta: Zombi Ortodox pentru copii !

        „Invatati-va copilul taina sarutului de moaste cu papusa Moaste si jucaria Moastele Sf. Nicolae​”
        „Aproape în toată lumea antică au fost găsite diferite obiecte care aveau ca semn distinctiv cruci de diverse forme şi care datau din perioade mult mai vechi decât era creştină. India, Siria, Persia şi Egiptul ne furnizează nenumărate exemple. … Folosirea crucii ca simbol religios în timpurile precreştine şi printre popoarele necreştine poate fi considerată aproape universală şi, în majoritatea cazurilor, legată de o formă oarecare de adorare a naturii.“ — Encyclopædia Britannica (1946), vol. VI, p. 753.

        „Forma [crucii cu două braţe] îşi are originea în Caldeea antică. În această ţară, precum şi în ţările învecinate, inclusiv în Egipt, crucea era folosită ca simbol al zeului Tamuz [având forma misticului Tau, iniţiala numelui său]. Spre mijlocul secolului al III-lea A.D., bisericile fie se îndepărtaseră de unele învăţături ale credinţei creştine, fie le falsificaseră. Pentru a mări prestigiul sistemului ecleziastic apostat, păgânii erau primiţi în biserici fără să fie regeneraţi prin credinţă şi li se permitea să-şi păstreze, în mare parte, semnele şi simbolurile păgâne. Astfel, Tau sau T, în forma cea mai frecventă cu bara transversală lăsată mai jos, a fost adoptat ca simbol al crucii lui Cristos.“ — An Expository Dictionary of New Testament Words, de W. E. Vine (Londra, 1962), p. 256.

        „Este straniu, totuşi adevărat, că, cu mult înainte de naşterea lui Cristos şi de atunci încoace, crucea era folosită ca simbol sacru în ţări în care nu ajunseseră învăţăturile Bisericii. … Grecii, care i se închinau lui Bachus, tirienii, care i se închinau lui Tamuz, caldeenii, care i se închinau lui Bel, şi scandinavii, care i se închinau lui Odin, toţi au folosit un obiect cruciform în închinarea adusă acestora.“ — The Cross in Ritual, Architecture, and Art, de G. S. Tyack (Londra, 1900), p. 1.

        „«Crux Ansata» [crucea cu ansă sau cu mâner în partea superioară] … era purtată în mână de preoţii şi regii-pontifi egipteni ca simbol al autorităţii lor de preoţi ai zeului Soare, fiind denumită «Semnul vieţii».“ — The Worship of the Dead, de J. Garnier, (Londra, 1904), p. 226.

        „Diferite reprezentări de cruci se găsesc pretutindeni pe monumentele şi mormintele egiptenilor, fiind considerate de mulţi specialişti simboluri ale falusului [o reprezentare a organului sexual masculin], sau ale coitului. … În mormintele egiptene, crux ansata se află alături de falus.“ — A Short History of Sex-Worship, de H. Cutner (Londra, 1940), p. 16, 17; vezi şi The Non-Christian Cross, p. 183.

        „Aceste cruci erau folosite ca simboluri ale zeului babilonian Soare (Baal), ⊕, şi au apărut pentru prima oară pe o monedă a lui Iulius Caesar (100–44 î.e.n.), apoi pe o monedă bătută de moştenitorul lui Caesar, Augustus, în 20 î.e.n. Pe monedele lui Constantin, simbolul cel mai frecvent este ☧. Totuşi, acelaşi simbol este adesea folosit fără cercul din jurul lui şi cu patru braţe egale, care se întretaie în unghi drept: Acesta era simbolul venerat în special ca «disc solar». Trebuie să amintim că împăratul Constantin era un închinător la zeul Soare (Baal) şi că nu a aderat la «Biserică» decât la un sfert de secol după ce, conform legendei, văzuse o astfel de cruce pe cer.“ — The Companion Bible, apendicele nr. 162; vezi şi The Non-Christian Cross, p. 133–141.

        ​​Astazi nu mai este nici o indoiala printre cercetatorii seriosi care s-au ocupat sa afle originile crucii ca acest semn malefic, idolatru sau senzual vine din lumea antica, ea reprezentand fie patimile omenesti, fie diferiti zei care promovau aceste patimi.
        Devine insa si mai ridicola afirmatia bisericilor Ortodoxa si Catolica prin care se sustine ca Dumnezeu ar fi ales tocmai acest „semn” imoral pentru ca prin el sa se onoreze pe Sine si relatia Sa cu credinciosii Sai.

      3. Crucea este un simbol apărut în preistorie. Semnul crucii a fost folosit ca simbol „sacru” de către multe popoare antice, cu mult timp înaintea apariției creștinismului. Acest simbol avea semnificații mitice, fiind semnul prin care oamenii exteriorizau legătura cu forțele supranaturale.

        Roata solară simbolizează puterea solară asupra pământului. Este un simbol al unității și echilibrului în lucruri – înțelepciune, intelect, putere spirituală, lege, ordine, forță religioasă, sacralitate. Roata solară este unul dintre cele mai vechi simboluri ale Europei.

        Crucea celtică, cel mai frecvent asociată cu copacul vieții, acest model al simbolului crucii precede iudeo-creștinismul. Cel mai vechi exemplar păstrat datează din anul 10.000 î.e.n. (Potrivit cu Scriptura, pamantul nu are mai mult de 6000 de ani). Acest străvechi simbol al crucii este un cerc tăiat în patru, reprezentând unirea bărbatului și femeii. Cercul reprezintă întregul, Unul, spiritul ciclic, soarele luminator, conturul rotund al mamei pământ. Crucea reprezintă cele patru direcții, patru vânturi, cele patru elemente, patru anotimpuri, patru colțuri ale pământului.

        Crucea strămoșilor daci, în spațiul protodac, a fost atestată în perioda paleoliticului, răspândită în epipaleolitic și neolitic. O găsim inscripționată pe tăblița circulară descoperită la Tărtăria. Complexul de cult de la Tărtăria este un izvor de cunoaștere transmisă neîntrerupt de peste 7000 de ani. (Potrivit cu Scriptura, inchinarea la Baal a fost dupa potop, acum 4400 de ani). Printre alte simboluri, „a dăruit omenirii rucea cu raze, odor veselitor al Cuvântului”. A fost descoperită de cercetătorul clujean Nicolae Vlassa. Tăblițele de la Tărtăria aparțin străvechiului complex cultural timpuriu Turdaș-Vincea, propriu neoliticului sud-est european, datat în mileniul al VI-lea, în jur de 5300-5200 a.Chr. Tăblițele de la Tărtăria sunt cu aproape 2000 de ani mai vechi decât scrierea sumeriană. Confecționată din lut ars, tăblița circulară are un diametru de 6,6 cm, cu un orificiu în partea superioară, ceea ce presupune că era utilizată ca medalion în cazul în care era legată cu sfoară. Tăblița este împărțită de o cruce în patru cadrane/ planuri, în fiecare dintre ele găsindu-se semne inscripționate. Sursa:http://mesagerulneamt.ro/traditii-crucea-simbolul-creatiei/

        In anul 335, crestinii ortodocsi au preluat imaginea ca semn al Invierii! Complexul de cult de la Tartaria este un izvor de cunoastere transmisa neintrerupt de peste 7000 de ani. Printre alte simboluri, a daruit omenirii „crucea cu raze, odor veselitor al Cuvantului”
        Sursa: http://www.enational.ro/dezvaluiri/romania-mea/crucea-cu-raze-de-la-tartaria-cel-mai-vechi-simbol-religios-al-lumii-35071.html/#ixzz2UJq1uKEQ

        ​ Daca ati citit pana acum tot ce am scris, atunci intelegeti ca „izvorul acesta de cunoastere” din care se trage „sfanta cruce”, nu este altceva decat o uraciune inaintea lui Dumnezeu si radacina tuturor relelor, adica Baal si inchinatorii la stele.

        – “ Asa vorbeste Domnul: “ Nu va luati dupa felul de vietuire al neamurilor si nu va temeti de semnele cerului, pentru ca neamurile se tem de ele. Caci obiceiurile popoarelor sunt deserte…”
        … ( Ieremia 10, 2-3 ).
        “ Degeaba Ma cinstesc ei, invatand ca invataturi niste porunci omenesti…Orice rasad
        ( obicei, traditie- nota autorului ) pe care nu l-a sadit Tatal Meu cel ceresc va fi smuls din radacina.” ( Matei 15, 9.13 )
        “ Sa nu faceti… ce se face in tara Egiptului, unde ati locuit si sa nu faceti ce se face… in tara Canaanului, unde va duc Eu ! Sa nu va luati dupa obiceiurile lor ! …Paziti poruncile Mele si nu faceti niciunul din obiceiurile urate care se faceau inaintea voastra… ca sa nu va spurcati cu ele. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru !.” ( Leviticul 18, 3.30 )- A m i n

        Deci daca Domnul Isus nu a poruncit sa preluati simbolul soarelui lui Baal ca semn al invierii, atunci cu ce autoritate a-ti facut si inca faceti lucrul acesta? Oare crestinii care au trait inainte de 335 nu au fost mantuiti fara semnul crucii? Oare nu intelegeti ca inchinarea inaintea unei bucati de lemn sau a altui material de constructie nu aduce mantuirea? Ba din contra aduce osanda pentru ca facand lucrul acesta, a-ti calcat porunca lui Dumnezeu.

        ​​De aceea va rog fierbinte inaintea lui Hristos: Pocaiti-va de inchinarea aceasta la idoli ca sa fiti mantuiti, voi si familiile voastre. Caci potrivit cu ceea ce este scris in Scriptura, suntem intr-adevar aproape de venirea Domnului Isus.​​ Nu va temeti de „semnul cerului” care este crucea caci nu are nimic din Domnul Isus.

  40. Stiti toate acestea , de fapt stiam ca le stiati ca n-aveati cum sa le enumerati daca nu le-ati fi studiat, si , totusi, stiti toate acestea si nu vedeti continuitatea? Chiar ma mir, pentru dumneavoastra crestinismul a cazut din cer, nu vedeti nicio evolutie nicaieri. Daca Apostolul Pavel ar fi gandit ca dumneavoastra, alta ,,religie” ar fi fost acum la putere. Cititi 1 Cor 15:29 pentru edificare, stiu ca aveti si pentru aceasta o explicatie, cunosc si eu ce e cu textul acela, cu alte cuvinte vi-am intins ,,o capcana”. Bine-ar fi sa n-o lungiti cu raspunsul, Dyo e cu articolele, noi doar comentam…

    P.S.
    Iisus Hristos s-a nascut cu 4 ani inainte de ceea ce consideram noi ca ar fi anul 1 d.H. Sta ca marturie pentru acest argument, scrierile istoricului Iosif Flavius , de fapt adevaratul sau nume a fost Iosif ben Matatia, istoricul oficial a imparatului Tit, care a spulberat Ierusalimul prin anii 70 .

    1. Tocmai de aceea ma infurii inlauntrul caci vad ca Baal inca traieste! Ba mai mult, el rade de cei care inca se lupta sa inlocuiasca semnul crucii lui cu adevaratul Isus. Da! Domnul Isus traieste si El si are putere sa mantuie pe cei credinciosi Lui.

      Baal, Semiramis si Tamuz este o lucrare a vrajmasului prin se preface intr-un inger de lumina. Totusi in „sulul cartii” a fost scris despre Isus si multi prooroci au vorbit despre jertfa Lui. Istoria poporului evreu marturiseste adevarul caci toate proorociile cu privire la ei s-au implinit.

      Ii multumesc d-lui Dionis ca a avut totusi ingaduinta sa-mi publice aceste cateva randuri. El stie ca nu este nimic personal ci doar dorinta mea de a arata adevarul istoric in ce priveste crucea. Despre icoane, cruce, sarbatori, ecumenism si alte lucruri am scris in siteul meu pe care nu il pot publica aici. Decat in cazul in care am inmuiat inima moderatorului?

      1. Domnule Gabriel, imi pare rau, nu mi-ati raspuns la nicio intrebare!

        […]

        Cand veti ajunge in rai, cred ca sunteti sigur ca veti ajunge, nici nu ma indoiesc de aceasta, deci cand veti ajunge in Rai n-as vrea sa fiu in pielea Sfantului Apostol Ioan, la ce mustruluiala o sa-i trageti: Cum si-a permis , ereticul, sa se inspire din Imnul lui Mithra? Cum de l-a primit Dumnezeu in cer pe-un asemenea ,,apostat”?

        P.S.
        N-ati dat nicio explicatie la 1Cor 15-29, sau poate considerati ca Evanghelia se interpreteaza asa ,,dupa ureche”?
        Astept , si tacerea tot un raspuns se cheama…

    2. Referitor la 1Cor 15-29. In nordul Corintului era un oras numit Eleusis in care se practica botezul in mare de catre o religie pagana mentionata de Homer in Imnul lui Demeter 478-79. Dupa cum se stie, Corintienii erau usor influentati de tot felul de practici si pacate, care dealtfel nu ar fi trebuit sa existe in Biserica Domnului Isus. Dar Apostolul Pavel se exprima corect cand spune:

      „Altfel, ce ar face CEI ce se botează pentru cei morţi? Dacă nu înviază morţii nicidecum, de ce se mai botează EI pentru cei morţi?”

      Cu alte cuvinte, el nu vorbeste despre noi ci despre cei care faceau aceste lucruri. Nu stiu ce insinuati prin versetul acesta. M-am uitat pe facebook si am gasit unul cu numele tau (florin betea) din Oradea-Mare, Bihor, care are facultatea de teologie ortodoxa si o multime de postari porcoase. Oare dvs sunteti acela? De este adevarat, ar trebui sa va fie rusine!

      1. E reconfortant să afli că domnul Apostol Pavel se exprima corect pe alocuri! Ca să nu dăm în fandacsie liberală nimicitoare. Fandacsia totuși ne pândește pe ăi de nu avem timp să studiem istoria religiilor și a credințelor religioase din cele mai vechi timpuri până astăzi, pentru că nu mai putem avea încredere în nimeni și nimic. Dacă în trecutul îndepărtat nu erau metanoizate și noi le refolosim așa?

      2. Cand treceti pe la Oradea , va invit la o bere, sa va zic vreo doua bancuri, din alea pe care tot le postez eu pe Facebook! Sa stiti ca teologii ortodocsi sunt rezistenti la bautura, e un element ajutator care-i face sa inteleaga mai bine mistica … 🙂

        Toate cele bune .

    3. Domnu’ florin betea, v-am raspuns la intrebare referitor la 1Cor 15-29. Acum sa ne spuneti si versiunea dvs si dupa aceea vedem cine a pierdut. Sau este o alta „capcana” pe care mi-ati intins-o? Sau poate ca v-ati epuizat „insomniile duhovnicesti”…

      Totusi ce a-ti vrut sa spuneti pe cine a-ti rasticnit dvs??

      Citez: „M-as bucura pentru dumneavoastra sa nu descoperiti niciodata adevaratul sens a ceea ce am pus eu intre ghilimele pentru ca ar trebui sa luati atitudine, a mai fost Unul care a facut-o si …….L-am rastignit!”

      „Astept , si tacerea tot un raspuns se cheama…”

      1. In urma a cele spuse, raportandu-ne la studiul de caz, raspunsul tacerii se cheama intelepciune!Ca tot sunteti pasionat de cautarile pe Net, ,,prospectati” terenul catolic, ei au raspunsul, e mai veridic sa-l auziti de la un teolog de renume decat de la unul care e in faza aia in care se hraneste cu roscovele porcilor!

        In rest , cu parere de rau, am incetat demult in a ma exprima pe litere, nu ati inteles ceea ce am spus, asta e , probabil eu comunic ,,pe ultrascurte”? Sa fim sanatosi !

  41. Gabriel, putin imi pasa ce a insemnat crucea pentru pagani; noua cu a brinzei, zece, cum s-ar zice.
    Pentru crestini, indeosebi cei ortodocsi, crucea este un simbol al mintuirii realizate de Hristos. Aminteste de jertfa lui Hristos nu de obiceiurile pagane studiate de dvs..

    Bine ca te apuci sa ne povestesti ce e roata solara de parca asta ne intereseaza pe noi!
    Doamne fereste de mai rau ca multa minte iti mai trebuie!

  42. „Cat despre biserica din care fac parte, sunt doar eu si familia mea, noua suflete..Gabriel M. Apostol, presbiter in Biserica lui Dumnezeu Apostolica Bristol”, zice Gabriel apostolul.

    Gabriel e apostol denumit de el insusi prin punerea proriilor lui miini peste sine 🙂
    S-a botezat singur , el isi boteaza copii, el le da un simbol de Cina, el isi marturiseste sine insusi pacatele si se dezleaga tot el de ele in cer si pe pamint.

    Fireste ca el fiind mare apostol mare, predica la cei din casa lui care nu misca in front, atit le si trebuie.
    Si nevasta sa taca si sa se supuna ca asa scrie la Carte; celelalte sunt simboluri nu si ascultarea de apostol (sot in acest caz).

    Se mira careva ca numai membrii familei lui fac parte din adunarea lui? (asta pina cresc copii si fug care incotro)

    1. De predicat, eu predic, este adevarat pentru ca cei de la cult nu vor sa vina pe la mine deoarece au ordine din Londra sa nu vina. Daca as fi in cult ar veni. Cat despre apostol asa cum spui dumneata nu sun, dar sunt presbiter ordinat de Biserica Lui Dumnezeu Apostolica Vatra-Dornei in 2004. Sau numai cei de la cult sunt mantuiti? Botezul l-am primit in 1993 la 18 ani. Cat despre Cina Domnului, pentru mine nu este simbol, ci asa cum scrie in Biblie, este trupul si sangele Domnului Isus. Cu toate ca mi-ai scris in bataie de joc, ma bucur ca si dumneata (banuiesc ca sunteti ortodoxa) a-ti citit despre cruce ca a fost folosita ca obiect religios de catre inchinatorii lui Baal inaintea crestinismului. Deci dumnezeul dvs. foloseste un semn luat de la mana a doua, nu? „Sfanta cruce” pe care o ridicati acum pe toate inaltimile la propriu si la figurat a fost si este un semn al inchinatorilor la soare inca de acum 4400 de ani dupa potop.

      1. Deci cui predici, la nevasta si copii?
        Nice!
        Stai sa creasca copii ca vei ajunge sa predici numai la nevasta daca nu se va satura si ea de tine intre timp.
        Bietii de ei, nu tu Craciun, nu tu Paste, nu tu aniversari de nastere sau casatorie.
        Probabil ca nici jucarii nu au bietii copii de vreme ce e porunca din Exod 20 (inteleasa traznit de unii np) sa nu-ti faci imagini ale celor din cer si de pe pamint.

        Deci cine anume te-a ordinat?
        Unul ca si tine sau cumnatul?
        V-ati ordinat cumva unul pe celalalt?

        Iar cind vorbim de Crucea lui Hristos nu ne gindim la pagani citusi de putin. Nu intereseaza ce au facut acestia decit pe istorici.
        Si nu Dumnezeu sau Hristos venereaza crucea lui Hristos ci crestinii dat fiind ca pe aceasta Cruce Hristos a biruit moartea; crestinii beneficiaza de pe urma jertfei lui Hristos!

        Nu ne intereseaza deasemenea apetitul dvs pentru religiile pagane de care tot pomeniti. Nu la ele ne gindim cind veneram Crucea lui Hristos, va imaginati asta, sper.

        PS. acel „Apostol” e nume din certificatul de nastere sau ceva adoptat de dvs pe parcurs, asa din modestie?

  43. Domnule Apostol, [moderat de către administrator, la cererea autorului] din respect pentru efortul dumneavoastră de a studia atât de mult și pentru dragostea pe care presupun și sper că i-o purtați lui Dumnezeu, simt nevoia să vă spun ceva. Nu cred că avea rost să mergeți cu studiul atât de departe în privința crucii. E suficient că pentru cei care L-au rătignit pe Isus Cristos era un semn al morții rușinoase, un semn sau simbol pe care Mântuitorul la preschimbat într-unul al Vieții și slavei. Tot restul raționamentelor dumneavoastră sunt invalide, false de-a dreptul. E ca și cum grecii ortodocși din zilele noastre nu ar mai vrea să folosească litera H pe post de Eta, pentru că Pilat a spus cândva „Ecce Homo!”. Un simbol nu poate transmite cuiva ceva cu de la sine putere, deci nu ne putem contamina de învățăturile lui Mithra prin cruce. În schimb, propaganda dumneavoastră nu numai că poate contamina încărcătura simbolică a crucii sau a unor sărbători, ci este de-a dreptul virusul care ucide simbolul și îl înlocuiește cu gânduri toxice, bune numai să separe și niciodată să unească – ceea ce un simbol face, de preferință în duh și adevăr. Dacă așa vă învățați familia să fugă de lume, și lumea va fugi de ei, sau vă veți uni numai cu cei care dărâmă și separă. Da, sigur că uneori simbolurile și sărbătorile creștine sunt greșit întrebuințate, dar asta nu înseamnă deloc că ne putem dispensa de simboluri, cu condiția să ne luptăm ca ele să rămână țepușul permanentei noastre nevoi de duh și adevăr. Să vă dea Dumnezeu, dumneavoastră și familiei, înțelepciune, har și pace.

    1. Domnu’ agnusstick, ce evidenta aveti ca imi „abuz familia”? Daca imi aduceti asemenea invinuiri grave oare nu am si eu dreptul sa stiu numele invinuitorului meu? Sau faceti lucrul acesta pentru ca am spus adevarul referitor la cruce si originea ei pagana?

      Nu uitati ca acesta este o pagina publica si ce scrieti este in fata multor martori. Deci daca aveti vreo invinuire de adus inaintea mea, va rog in primul rand sa va prezentati. Sau aveti ceva de ascuns?

      1. Am spus „cred”, vreți dovezi pentru credința asta? „Stai ca scot buletinu'” ca să mă dați în judecată in habeas corpus sau contumacie. M-ar bucura să stau în boxă lângă doamna Ana O, poate mai schimbăm o impresie, maxim două. N-am nicio evidență, domnule, era o presupunere bazată pe credința mea că una e să spună cineva acum câteva mii de ani „eu și casa mea ascultăm de Domnul”, și alta e să spună azi unul același lucru. Sunt șanse ca măcar unii din casă să înțeleagă de fapt „ascultăm de tata”. Și nici asta nu ar fi rău, dimpotrivă, dar publicați un gen de discurs autoritar și rigid despre credință pe care eu l-aș percepe, dacă mi l-ați putea aplica într-un mediu închis, ca fiind un abuz psihologic. Deci vedeți bine că, de fapt, acel „cred” mă poate acuza la fel de mult pe mine, ca rebel și tare de cerbice în fața unor învățături bune. Dar pentru așa ceva nu se mai dă în judecată. Sper.

    2. Ca si cetatean englez am dreptul prin lege de a actiona impotriva celor care comunica prin media afirmatii false, denigreaza reputatia mea personala, afaceri sau producte ale mele.

      Se numeste Dafamation, Libel, Slander, Malicious Falsehood and Privacy.
      Media inseamana:
      Television and radio broadcasts
      E-mails
      Newspaper and magazine articles
      Websites, including chat-rooms and forums
      Advertising material
      Employee references
      Reputation Management

      Ma tem ca a-ti cam intrecut masura cand a-ti scris pe acest forum, citez: „Domnule Apostol, deși cred că ceea ce faceți dumneavoastră este de competența autorităților judiciare pentru că vă abuzați familia”…

      Ceea ce arata in mod clar intentia dvs de a sustite in public ca imi abuz familia, lucru care este daunator reputatiei mele ca pastor (caci aici in UK nu este nici o diferenta intre presbiter si pastor).
      Deci de aceea va rog frumos sa luati masuri si sa stergeti comentariul respectiv, care va implica ca dafaimator de persoana pe acest forum.

      „Defamation Act 2013

      The aim of the Bill is to reform the law of defamation to ensure that a fair balance is struck between the right to freedom of expression and the protection of reputation.”

      Cititi dvs mai departe pe net.

      1. Gabriel, am lasat discutia asta provocata de tine să curgă pentru ca am fost curios si eu sa vad, parafrazându-l pe Trahanache, până unde merge ipohondria omului; acum nu mai ai nici un haz (că de sanitatea argumentării nu s-a pus nici un moment problema), motiv pentru care sunt nevoit sa îți arăt ușa de ieșire și să îți urez un călduros Drum bun. Mai am har pentru o singură replică din partea ta: give you best shot and go away. Bye!
        Ne vedem la tribunal, dacă asta ți-e dorința.

      2. Scuze, bat câmpii! Chestia cu soacra n-are nicio valoare, eu am specificat că prezum o formă gravă de abuz psihologic, nu o biată presiune. Asta e, am judecat și voi fi judecat.

      3. Foarte bine, iata deci my best shot domnu’ Dyo: Sunt vorbit de rau si defaimat pe forumul acesta pentru ca am vorbit adevarul in ce priveste inchinarea la cruce. Pentru ca am spus ca semnul crucii a fost folosit inainte de Domnul Isus de catre inchinatorii lui Baal ca semn religios. Semn care a fost apoi preluat de catre catolici si ortodocsi si ridicat la rang de sfintenie. Sunt vorbit de rau si defaimat pentru ca am spus ca cei care se inchina la cruce nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu si ca ecumenismul este o adunare a vrajmasului. Gabriel M. Apostol, Presbiter in Biserica lui Dumnezeu Apostolica Bristol. Amin.

      4. Domnule Apostol,
        Nu cred că faceți parte din nicio biserică dacă alergați atât de asiduu după propria dreptate și nu după dreptatea lui Dumnezeu, dacă vă căutați singur răzbunarea și nu așteptați răzbunarea lui Dumnezeu (dacă va considera că e cazul), dacă așteptați să fiți iertat fără să iertați.

  44. Evident ca domnul Gabriel nu face parte din nici o biserica de vreme ce el insusi a afirmat ca se aduna numai cu cei din casa lui (nevasta si copii). El e apostol peste casa lui, sic.

  45. @ Gabriel
    A comenta pe blogul meu nu este un drept.
    În calitate de administrator al acestui blog îmi rezerv dreptul de a bloca comentarii, după bunul meu plac, unul (te asigur, dacă e nevoie) deloc arbitrar, în acord cu niște principii personale pe care încerc să le respect cât pot de bine.
    Imi bruiezi blogul cu comentariile tale; te-am avertizat întâi de acest lucru, iar acum te-am blocat. Sunt posibile și reveniri, dar asta numai în condițiile dezamorsării tensiunilor pe care tot tu le-ai creat și a adoptării unui ton mai ponderat în comentarii.
    Ești discriminat, ce să-i faci … 🙂
    Până la noi ordine, îți doresc toate cele bune,
    Dyo

    1. Eu cred ca l-ati luat prea in serios! M-a facut omul asta sa rad cum n-am mai ras de mult! ,, Te pui cu Isus?”, vreo jumatate de minut mi-au am izbucnit in cascade! Nu m-as fi bagat , am inteles instantaneu ce hram poarta, dar chiar am vrut sa stiu cum gandeste ,,Isus”? Si s-a intrecut pe sine, cand m-a ,, lovit sub centura”, vai, nu-mi aduc aminte sa fi ras vreodata mai cu pofta, am intarziat cu raspunsul pentru ca stiam ca de partea cealalta a baricadei nervii sunt in pioneze, ca , instinctiv , am vrut sa-l provoc sa descrie o parte din postarile mele si chiar nu era ok!

      Sunt doua modalitati de-a lucra cu asemenea oameni: spus verde-n fata sau luati in bascalie. Eu ma pricep de minune la a doua varianta, dumneavoastra, in schimb, l-ati tratat cu seriozitate. Nu merita, doar la prima citire am inteles ca e caracterizat de un sindrom acut de hiperactivitate, e o problema ce tine de domeniul psihanalizei, exact pe aceasta am marjat, cand unui individ hiperactiv ii dai sa faca ceva care prezinta nesiguranta pentru sine, sau mai multe lucruri deodata care necesita fiecare concentrare individuala, va reactiona cu o explozie de nervozitate! N-o spun eu , o spune cartea, eu doar am testat cartea pe om.

      Daca dumneavoastra considerati ca am gresit, va rog sa ma iertati, intentia principala a fost sa-i insuflu o temere cand se mai apropie de blogurile publice, sa stie ca daca face o afirmatie trebuie s-o probeze in fata tuturor nu doar s-o ,,tranteasca”.

      Inca o data , scuze, consider ca de la mine a pornit totul .

  46. „Poporul nostru ortodox românesc trăieşte în credinţa că diavolul fuge de semnul Crucii. E o credinţă frumoasă. Ea grăieşte de frica satanei, de Golgota, de înfrângerea ce-a suferit-o. Numai că, nu cumva să credem că-l putem birui pe satana prin semnul Crucii gol. Sunt atâtea case cu Cruce pe pereţi, cu Cruce în vârful casei, dar înăuntrul casei satana îşi face liniştit toate mendrele lui. Semnul Crucii are putere de fugărire a diavolului şi de biruinţă asupra satanei numai când în el punem sfânta înţelegere a jertfei de pe Cruce şi mai ales dacă primim darurile pe care le dă jertfa Crucii, dacă Îl primim pe Iisus Hristos Biruitorul şi biruinţa Lui.”
    http://luminapentrucandeladinsuflet.wordpress.com/2012/06/23/satana-imparatul-intunericului/

    1. Crucea e o ,,nebunie”, Sfanta Scriptura este o ,,nebunie”,Moartea Fiului Omului este de asemenea o ,,nebunie”. N-am sa ma explic, s-au scris biblioteci despre aceste ,,nebunii” dar am sa las spre reflectie o alta ,,nebunie” de-a lui Iisus Hritos: Daca tu, care citesti, cu putina imaginatie , te-ai teleporta in perioada de glorie a Sfantului Apostol Pavel, intr-o familie care a fost persecutata de catre Apostol cand era Saul din Tars, ce cuvinte ai folosi ca sa-i convingi pe acei oameni ca Pavel e omul lui Dumnezeu? Nu mai vorbesc daca ai putea sa-ti imaginezi ca un frate de-al tau a murit in inchisoare datorita prigonitorului Saul? E o ,,nebunie” cuvantul lui Dumnezeu, depaseste logica umana , oricat de matematic ar fi expusa!

      1. Bravo! Cu alte cuvinte daca Domnul Isus ar fi fost spanzurat cu un streang, acum ar trebui sa preamarim „nebunia” sfantului streang? Biblia trebuie inteleasa duhovniceste. Crucea Domnului Isus inseamna suferinta lui (Vezi Isaia 53) nu obiectul pe care a fost omorat. Cu atat mai mult cand obiectul acesta (crucea) are radacini religioase pagane.

      2. Hristos a ales sa moara pe un obiect (cruce) ce are radacini pagane, sic! :
        Hristos nu a murit prin spinzuratoare sau ghilotinare ci, pe CRUCE.
        Drept urmare, veneram Crucea lui Hristos, pe care El a ales sa poarte pacatele tuturor.

  47. Chiar ca e o ,,nebunie” Crucea aceasta! Nu veneram nimic, nu-i un totem, e un simbol, simbolul e o prezenta continua a unei realitati! Pe intelesul tuturor, noi oamenii ne-am raportat si ne vom raporta la simboluri pana la sfarsitul sfarsitului! Hai sa nu ne-apucam sa facem studii de heraldica, ne raportam la banalul semafor, e pe rosu, n-ai voie sa treci nu pentru ca te-ar ucide culoarea rosie ci pentru ca toti stiu ca e interzisa trecerea pietonilor iar aceasta abatere poate fi sanctionata , uneori cu propria viata? Nu stiu ce e asa de complicat,mai luati ca exemplul simbolul pe care si-l pun neoprotestantii pe masini:ICTIS. Aceeasi macare de peste!

    Doamna Ana, mare atentie cu venerarea Crucii, noi ne insemnam cu semnul Sfintei Cruci intr-o rastignire continua a pacatului din noi si in amintirea Celui care si-a dat viata pentru pacatele noastre! In Hristos am biruit, de-aceea crucea ortodoxa este o cruce goala, luminoasa, cu raze, fara Hristos rastignit pe ea, este Crucea Luminoasa a bucuriei si-a biruintei Adevarului.

    1. Problema nu este la cruce ,la simboluri ,carti ,brosuri ,reviste ;ci la persoane si cei care creiaza toate acestea sint cei mai luminati intelectual si prin acestea doresc sa atraga pe cei lesne increzatori de partea lor si sa profite de ei!!!Si unii si azi ca pe timpuri doresc sa faca profituri mari si sa lase multimile confiuze creind astfel de probleme si neglijind mesajul important;”HARUL SI IMPORTANTA JERTFEI DE RASCUMPARARE”prin care si noi neamurile avem intrare la Tatal;”..17. El a venit astfel sa aduca vestea buna a pacii voua, celor ce erati departe, si pace celor ce erau aproape.17. El a venit astfel sa aduca vestea buna a pacii voua, celor ce erati departe, si pace celor ce erau aproape.”
      Oare de ce lumea nu ajunge concentrata pe acest subiect?Si cu totii sa ajunga la mesajul Domnului Isus ?Nu credem ca si azi cineva ca pe timpuri saboteaza pacea,unitatea si planul de mintuire a Domnului Isus ? Si cine a fost inainte impotriva cunoasterii adevarului?Sa citim ca exemplu din faptele apostolilor cap.16;..”16. Pe cand ne duceam la locul de rugaciune, ne-a iesit inainte o roaba care avea un duh de ghicire. Prin ghicire, ea aducea mult castig stapanilor ei.
      17. Roaba aceasta s-a luat dupa Pavel si dupa noi si striga: „Oamenii acestia sunt robii Dumnezeului celui Preainalt si ei va vestesc calea mantuirii.”
      18. Asa a facut ea timp de mai multe zile. Pavel, necajit, s-a intors si a zis duhului: „In Numele lui Isus Hristos iti poruncesc sa iesi din ea.” Si a iesit chiar in ceasul acela.
      19. Cand au vazut stapanii roabei ca s-a dus nadejdea castigului lor, au pus mana pe Pavel si pe Sila si i-au tarat in piata inaintea fruntasilor.”
      Si azi este la fel.Cand mesajul divin ajunge predicat,vestit si adevarul dovedit fara interes de plata si cu interes de a lumina pe cei din jur ;unii lideri platiti bine si ajunsi la un confort bun al vietii sint foarte necajiti si nu doresc sa-si piarda turmele pe care le atrage prin puterea carismei ,a brosurilor,cartilor,si lucrurilor asa numite sfinte din care fac bani frumosi si le asigura pozitia.Luati aminte ca Domnul Isus ,ucenicii nu s-au folosit nici de simboluri,nici de carti sa faca bani si nici de alte mijloce pentru a isi crea o situatie financiara prin care sa creieze un sediu central dupa cum era creat de puterea „Sinedriului,preotilor,fariseilor si carturarilor”Fiindca din astfel de profit traiau.Azi structura functioneaza la fel si unii stiu,altii mai putin !Depinde prin ce departamente a trecut si la ce a avut in viata parte sa acceseze si sa se documenteze.Mereu rapoartele financiare din fiecare grupare,organizatie ,dovedesc realitatea.Dar cati cunosc ?Si toate deci aceste simboluri sa stim cat valoreaza,de ce sint expuse si la ce ne ajuta in viata!!!Un tablou,o cruce,o poza pe perete are menirea ei si valoarea ei paminteasca ,insa cele spirituale sint depozitate si cu valoare in persoana care de fapt prin fapte dovedeste acest lucru!!!

      1. Viorel C. intreaba de ce lumea zace in cel rau , adica ” de ce lumea nu ajunge concentrata pe acest subiect Si cu totii sa ajunga la mesajul Domnului Isus „?
        Sa dam vina pe Adam si Eva lui!

        Daca Hristos nu s-a folosit de simboluri inseamna ca Viorel este ortodox (logic, nu-i asa?): si el crede ca piinea si vinul din cadrul Cinei Euharistice sunt intr-adevar Trupul si Singele Domnului, nu simboluri cum zic unii pastori np.
        Bravo.
        Dar de carti s-au folosit, inclusiv Hristos cind in sinagoga a cerut sa I se dea sulul cartii lui Isaia din care a citit.
        Nu numai atit, dar sf. apostoli si evanghelisti au scris ei insisi carti si fara (aparenta) porunca divina (de la Hristos citire); nu gasim aceasta porunca in NT; ce mai e si aia sa faci cea ce nu te-a rugat Hristos sa faci?!!

    2. Credinciosii ortodocsi cinstesc crucea Domnului în același fel în care cinstesc icoanele. În cinstirea icoanei unui sfânt, nu cinstim lemnul si vopselele, ci prototipul, adica pe acel sfânt. La fel în cinstirea crucii, respectul si cinstea este îndreaptata catre prototip, adica adevarata cruce, si de fapt catre suferinta si jertfa pe care Hristos a adus-o Tatalui pentru mântuirea noastra.
      De fiecare data când ne facem semnul crucii sau când sarutam crucea, ne aducem aminte ca Hristos a patimit pentru noi.
      O identificare cu Hristos.

      Dar apropo, ce e cu acel semn al pestelui de pe masini, carti religioase crestine sau chiar lantisoare?
      Avem aici in zona (Nord Carolina) o librarie crestina (literatura religioasa np) cu numele „Sign of the Fish”.
      Asa conspirativ, sa nu afle musulmanii din Siria! 🙂

      1. „De fiecare data când ne facem semnul crucii sau când sarutam crucea, ne aducem aminte ca Hristos a patimit pentru noi.”

        Ce amintiri?! Da ai fost dumneata acolo prezenta, ca apoi sa-ti aduci aminte? Si eu am fost ortodox 18 ani dar cu toate ca m-am inchinat si am sarutat icoane si cruci, nimeni nu mi-a spus despre Isus. Si daca nu as fi citit eu insumi din Biblie, nu as fi stiut nici in ziua de azi ca a fost o jertfa pentru pacat. Vezi aici cata cunostinta are poporul ortodox despre dumnezeii lor: https://www.youtube.com/watch?v=rfyFUcwGWHs&feature=c4-overview&playnext=1&list=TL0fpxbfMprNM

        Iata ce zice Gabriel Alexe, Student la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti:

        „Unii crestini împodobeau zelos bisericile considerând ca acest fapt era suficient pentru mântuirea lor. Sfântul Amfilohie de Iconium denuntase acest lucru înca din secolul IV. Pe de alta parte, existau unele forme de venerare a imaginilor sacre care semanau leit cu profanarea. Asterie al Amasiei povesteste ca, în secolul VII, imaginile brodate ale sfintilor ornau vesmintele de ceremonie ale membrilor aristocratiei bizantine. La Alexandria, domni si doamne se plimbau pe strazi îmbracati în haine ornate cu imagini sacre. O venerare excesiva a icoanelor avea loc chiar în practicile curente din Biserica: astfel, icoanele erau luate uneori drept nasi si nase de botez sau ca nasi de calugarie. Existau fapte înca si mai curioase: anumit preoti razuiau culorile icoanelor amestecându-le cu Sfintele Daruri si distribuind acest amestec credinciosilor, ca si cum Trupul si Sângele lui Dumnezeu ar fi trebuit completate cu ceva sfânt; aceasta practica aminteste de un alt abuz raspândit, acela de a bea ulei din candelele care fusesera aprinse la icoane sau moaste. Alti preoti oficiau Sfânta Euharistie având o icoana drept altar. La multe din minunile care erau relatate si crezute în legatura cu icoanele, au existat, cu siguranta, unele a caror autenticitate a fost contestata pe drept cuvânt de iconoclasti. Astfel erau unele asa-zisa minuni facute de icoana Maicii Domnului, din al carei sân curgea din când în când lapte, care, dupa examinare, se dovedea a fi fost introdus în icoana prin spate, printr-un tub subtire. De partea lor, credinciosii concepeau uneori venerarea icoanelor într-un chip prea literal: ei cinsteau mai putin persoana reprezentata, cat imaginea însasi. Toate acestea se apropiau de magie sau intersectau formele decadente ale pagânismului. Astfel de atitudini intrigau profund o serie de credinciosi care nu erau foarte bine ancorati în Ortodoxie, ba unii dintre acestia ajungând sa refuze cu totul icoanele.

        Cea mai revoltatoare latura a cultului icoanelor pentru iconoclasti nu era totusi abuzul, totdeauna posibil, ci faptul ca icoanele erau de fapt respectate. Semnele exterioare ale acestui cult: lumânarile sau candelele, tamâia, sarutarea, închinarea, toate aceste forme vazute ale cultului sfintelor icoane aduceau aminte într-un mod îngrijorator de practicile pagâne ale idolatriei.”

    3. Rastignirea pe cruce in timpul Imperiului Roman era cea mai crunta pedeapsa cu moartea aplicata in acele vremuri la care a fost condamnat si Isus, impreuna cu 2 talhari, infractori de drept comun.Oare daca Isus ar fi fost condamnat la moarte prin alt procedeu practicat atunci ce simbol am fi facut noi oamenii sau care ar fi fost modalitatea ,,formala” de inchinare?De exemplu: daca ar fi fost tras pe roata, faceam cu mana semnul unei roti de la stanga la dreapta sau invers?Oameni buni nu simbolurile ne mintuie ci credinta in jertfa lui Isus pentru noi.Cititi Biblia, analizati si veti descoperi adevarul.Restul este folclor, ca la fotbal.

  48. Gabriel, si eu am fost la baptisti n. numar de ani si cu toate astea, pastorul nu mi-a spus mie personal nimic despre Hristos. Se cerea sa fiu prezenta la adunare si sa iau aminte.
    Ar fi fost si nostim sa-i ia pe fiecare la rind si sa le recapituleze ce a predicat el 45 minute.
    Tu, ca fost baietel de 18 ani, numai la ce se petrecea in biserica nu erai tu atent!
    Daca calcai piciorul in biserica in afara de Paste si Craciun.

    E bine ca citesti si in particular Scriptura dar sunt sigura ca nimeni nu te-a impiedicat sa fi atent cind se citea scriptura in biserica sau sa o citesi tu insuti acasa.
    Dai vina pe BO pentru lipsa ta de interes, nu-i asa?
    Nu-i frumos!

    Fecioara Maria nu e Dumnezeu; e mama lui Hristos Dumnezeu. Tine minte asta.
    Iar daca folosirea tamiei, a candelor (astea apar si in cartea Apoc., in inchinarea cereasca) sau a lumanarilor iti aminteste tie de practici pagane, se datoreaza faptului ca ai citit prea multa literatura pagana vs cea religioasa si le cam incurci.

    1. V-am citit , incepand de la domnul Viorel Chis. O disputa frumoasa!Domnu Gabi, deci se poate si un dialog civilizat fara a ne arunca unul la gatul altuia? Ma bucur ca pana la urma ati inteles mesajul lui Dyo!

      Am spus ca nu e bine sa folosim termenul catolic ,,venerare” , e mai bun cuvantul ortodox , cinstire, nu da posibilitate de interpretare! Cand cinstesti pe cineva sau pui la loc de cinste ceva drag, gesturile pe care le faci pentru a-ti exterioriza simtamintele traite nu dau posibilitate de interpretare, ca oameni, fiecare din noi avem un respect mai aparte fata de ceva sau cineva.
      Cand spunem ,,venerare”, regula se cam schimba, ajungem pe ,,teritoriul” domnului Gabi, Venera a fost zeita Afrodita, a fost zeita dragostei, in cultura romana a fost mama lui Eneea, cel care ar fi intemeietorul poporului roman dupa exodul din Tracia! Daca studiem religiile stravechi vom constientiza ca exista acest dualism armonic intre cele doua principii, masculin si feminin, principiu care se regaseste atat in cultura si religie cat si in organizarile statale! Pana si religia mozaica se supune acestui principiu, steaua lu David nu reprezinta steaua pe care o purta el pe scut, e simbolul principiului masculin si feminin, e principiul echilibrului de forte , apa si foc, e echilibrul creatiei dat de cifra 6 care pentru a se desavarsi are nevoie de inca un punct din-afara care este Dumnezeu! Fara acest al 7 lea punct , echilibrul cade in sfera maleficului autodistrugandu-se(interpretarea gematrica a numerelor biblice). Deci nu e bine sa zicem ,,venerare” , e un substitut , prin care Venera a fost inlocuita cu Fecioara Maria, apoi cu icoana, Fecioarei atribuindu-se atributul de supravenerare.

      Semnul pestelui si crucea, sunt simboluri de care se foloseau crestinii in timpul persecutiilor , pentru a se recunoaste intre ei si pentru a-si lasa mesaje unii altora. Semnul pestelui, ICTIS(tot peste inseamna), codificat se traduce in felul urmator: Iisus Cristos Teos Ios Sotir. Fiecare cuvant corespunde unei litere din cuvantul de baza si inseamna , Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu.

      Domnul Gabriel, n-am sa ma stradui deloc sa va conving, experientele anterioare m-au convins ca nu-i loc de punctul altcuiva de vedere! Ce pot sa spus, da, studentul ortodox are dreptate, nu stiu in ce context a fost scris articolul, ce a vrut sa scoata in evidenta dar nu se poate sa cataloghezi un fenomen doar bazandu-te pe o particularitate negativa a lui! Si nici Iconoclasmul nu poate fi judecat doar ca si o lupta impotriva icoanelor! De exemplu, stiati ca Leon al III lea Isaurianul , declansatorul Iconoclasmului ,profitand de acesta a scos de sub jurisdictia patriarhatului Romei , Italia de Sud, Sicilia, insula Creta si o parte din Tracia si le-a trecut sub jurisdictia Constantinopolului urmarin astfel un echilibru de forte. Nu-i asa ca, urmarind acest aspect , iconoclasmul capata o alta imagine si mai sunt inca destule semne de intrebare. E bine sa fim mai echilibrati in gandire, nu-i bine deloc sa punem ,,stampila” odata ce nu detinem toate informatiile.
      Daca e sa mai discutam despre icoane si despre cruce, va rog sa va documentati in ceea ce priveste teologia icoanei, mergeti pana la Moise, heruvimii de pe chivot, serafimii de pe catapeteasma, chiar sarpele de arama, cititi scrierile lui Ioan Damaschin, cititi despre sfanta Cruce, aici nu prea stiu ce sa va recomand, teologii catolici sunt mari experti in teologia Crucii iar apoi veniti sa combateti invatatura Bisericilor Traditionale. V-as recomanda sa va informati si despre felul cum este pictata o biserica ortodoxa, sa fiti sigur ca nu sunt trantite asa pe perete niste picturi dupa cum il taie capul pe fiecare! Degeaba veniti cu citate din nu stiu ce sursa engleza, e doar un punct de vedere bun de luat in seama dar ca orice punct de vedere, obiectivitatea lui este caracterizata de subiectivismul celui care interpreteaza! Daca faceti toate acestea, chiar daca nu-mi veti da dreptate si nici nu ma astept s-o faceti, de fapt nici nu vreau s-o faceti, daca le faceti pe toate acestea nu va veti mai permite luxul de-a fi categoric iar acesta va fi un castig atat pentru dumneavoastra cat si pentru cei cu care veti intra in dialog.

      Toate cele bune!

  49. Oricum mie mi se pare foarte interesant ca acel preot chiar predica, nu canta / lalaie cum am vazut in absolut toate bisericile ortodoxe in care am fost. Probabil si de aceea l-a invitat pe VP, pare mai deschis la minte.

    1. A propos , daca nu-i cu suparare, in cate biserici ortodoxe ati fost, ,,absolut toate” e cam mult si pentru un indragostit de rit bisericesc, si pentru edificarea mea personala, m-a bucura daca ati defini termenul ,,lalaie” , nu prea mi-e clara notiune, cat despre Vladimir Pustan , pare mai deschis la minte sau chiar e deschis la minte, nici aici nu prea mi-e clar? Evident am o parere personala dar poate mi-o schimb daca imi aduceti argumente? Cine stie … 🙂 ?

      1. Inclin sa cred ca Anna are dreptate.In general in Ardeal intre bisericile ortodoxe, greco-catolice, protestante si neoprotestante este mai multa toleranta decat in celelalte regiuni istorice ale Romaniei, datorita influentelor bisericilor apusene majoritatea de sorginte protestanta.Asa se explica si invitatiile reciproce intre reprezentanti ai cultelor la diverse slujbe religioase comune.Vezi marsul invierii de la Bistrita, slujba de inviere din Piata Operei din Timisoara etc.Pastorul Vladimir Pustan poate fi urmarit pe http://www.ciresarii.ro si CiresariiTV – un post de televiziune crestin care emite deocamdata pe internet.Este un om dedicat si este apreciabil efortul sau pentru raspandirea evangheliei in vederea manturirii oamenilor.Romania are nevoie de Isus mai mult ca niciodata nu de simboluri religioase, biserici luxoase, catedrale gigant si preoti imbuibati, lacomi, imbracati in haine scumpe si stralucitoare aidoma preotilor dinTemplu de pe vremea lui Isus.Credinta adevarata din inima in Isus ne mantuie, nu simbolurile si ritualurile religioase multe din ele de origine pagana dupa care ne intoarcem din nou la viata noastra mizera din punct de vedere spiritual.

      2. “Credinta adevarata din inima in Isus ne mantuie, nu simbolurile si ritualurile religioase”, zice dorin.
        Asa este.
        Nu simbolul mintuie ci “lucrul” real.
        Suma tuturor “lucrurilor” reale.
        Un simbol al Cinei sau al Botezului, nu mintuie.

        Iar de ritualuri nu duce nimeni lipsa. Prin aceste ritualui sau traditii proprii se si deosebesc denominatiile crestine intre ele.

      3. “Romania are nevoie de Isus mai mult ca niciodata nu de simboluri religioase, biserici luxoase, catedrale gigant si preoti imbuibati, lacomi, imbracati in haine scumpe si stralucitoare aidoma preotilor dinTemplu de pe vremea lui Isus.”, (dorin)

        1. ideea catedralelor (gigantice in BC) o avem de la imparatul David. El a venit cu ideea de Templu, chiar gigant, intr-o lume saraca, mai ceva ca cea de astazi.
        Aia abia o duceau de zi pe miine dar nu, David vrea un coscogea Templu cu lemn importat din Liban, plin cu aur, tesaturi scumpe, imagini pictate, chipuri cioplite.
        In loc sa dea la saraci, zice Iuda cel hot. In cort, pod sau in padure nu se pot inchina lui Dumnezeu?!
        Culmea, in asemenea Templu, construit in asemenea vreme, a salasluit Slava lui Dumnezeu, in Sfinta Sfintelor.

        2. exista preoti imbuibati asa cum exista si pastori np imbuibati; chestia cu imbuibarea nu e o atributie exclusiv ortodoxa.

        3. haine scumpe au si enoriasii ortodocsi sau np, inclusiv pastorii np, chiar daca acestea nu sunt stralucitoare.
        De vreme ce Biserica lui Hristos e grefata pe Biserica VT, normal ca si vestimentatia e corespunzatoare. Intotdeauna a fost asa.

      4. Denaturezi nițel adevărul, Ana: vremea lui David a fost una destul de prosperă pentru Israel, ca să nu mai vorbim de cea a lui Solomon când efectiv s-a construit Templul. Comparația ta este șchioapă, irelevantă.

  50. Eu vreau sa zic ceva scurt. Io zic sa ascultati predica si daca credeti voi ca Dumnezeu da un asemenea cuvant unui om care „pacatuieste inchinandu-se la idoli” ganditi extrem de prost. Domnul ii Sfant si Ochii lui sunt asa de curaci incat nu pot vedea raul asa ca daca fratele Pustan un om a Lui Dumnezeu pacatuia inainte de predica se vedea. Dar io cred ca Duhul Sfant a fost cu el si s-a vazut .

Lasă un răspuns către Alin Cristea Anulează răspunsul