Dicţionar existenţial – vorbe


Vorbe, vorbă, cu.

1. Indicator subiectiv al distanţei dintre oameni. Abundenţa lor indică depărtare. Ele sunt expresia unei alienării a relaţiilor, confirmarea eşecului unei apropieri reale. Pentru că privirile ne sunt seci, impotente, lipsite de semnificaţie, preferăm să ne legăm unul de celălalt, cu o inepuizabilă inconştienţă, prin vorbe goale …

2. Atmosfera vitală în care ne ducem fiecare dintre noi vieţile, presurizată într-o atât de lungă bucată de timp, încât nici măcar nu ne dăm seama cum am ajuns până aici. Spre deosebire de scafandri, care experimentează condiţii potrivnice plămânilor lor doar în situaţii aparte şi pentru scurte perioade de timp, noi, ceilalţi, ne bucurăm din plin de democratizarea comunicării, produsă prin tehnologia ce ne stă la îndemână. Umplem lumea de vorbe. Toţi vrem să vorbim, să rostim, să iscălim, să aruncăm cuvinte în spaţiu. Urletul omului pădurilor, care oferea măcar satisfacţia unui efemer ecou, este înlocuit astăzi cu surda lehamite virtuală, acaparatoare de vise, iluzii, simţiri, idei …

By Nourah.A.Edhbayah

Dacă, printr-un miracol, s-ar produce o depresurizare în spaţiul cuvintelor din jurul nostru am fi martorii unei drame de proporţii planetare, am simţi ameţeli şi ne-am sufoca de-a dreptul. Obişnuţi cu atâtea vorbe, anesteziaţi ca de un zgomot de fond de care nu mai vrem să ne despărţim, am încerca probabil să umplem golul aruncând pe piaţă şi mai multe vorbe, nu contează de care, numai să nu murim în vidul lipsei de informaţii, opinii şi dispute, indiscutabilul coşmar al omului contemporan.

3. Liantul pe care îl turnăm în formele prin care ne definim trăirile pozitive. Îl turnăm în structuri gramaticale, îl supunem acordurilor dintre subiecte şi predicate, îl modelăm în retorici de mare efect. Astfel, cele mai frumoase sentimente se cer exprimate după rigori, etichete şi şabloane; mâniei i se tolerează dezacordurile iar urii îi sunt îngăduite ieşirile din normele unei exprimări civilizate. Iubirea este o icoană zugrăvită în expresii fandosite, în timp ce dispreţul erupe între noi dezordonat, isteric şi fără nici o pretenţie estetică. Frumuseţea se încorsetează în şabloane; urâtul, asimilat dezordinii, dă în afară acoperind orice tentativă organizatorică.

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s