Nu cred! (ed.2)


Nu cred într-o mişcare ordonată, în absenţa unei voinţe. Nu cred în recoltă, în absenţa unui semănat. Nu cred în adevăr separat de emoţie, nici în simţire independentă de jocurile minţii.

Suntem înconjuraţi de atâtea voinţe rebele, contorsionate în urmărirea unor vise private. Aura lor ne incomodează uneori. Mai puternice decât coliziunile fizice, decât contactele triviale ale epidermelor, ne zguduie aisbergurile dorinţelor celor de lângă noi. Tânjim după lucruri concrete, nutrim doruri nespuse şi ne aliniem cu întreaga noastră fiinţă înspre aceste orizonturi.

Profund individualişti în structura noastră intimă, ne lăsăm pradă acestui compromis, rod al unei conspiraţii mult mai puternice decât noi: suntem astfel turnaţi în matriţe create de alţii – nu ştim de cine – şi purtăm în această lume chipul şi asemnănarea celor ce ne-au prelucrat.

Orice ar fi însă, nu cred. Nu, nici în bunătate gratuită, nici în depravare haotică; toate cele ce alcătuiesc lumea noastră se supun aceluiaşi ceas.

Absurdul este perceput ca ceea ce este el, abis al lipsei de ordine în spaţiul cauzal, doar de către cel ce nu are la îndemână toate datele problemei. În faţa unei minţi ordonate, capabile să lege toate întrebările într-un parcurs coerent, absurdul devine explicabil şi îşi pierde esenţa. Aşadar, nu, nu cred că există absurd obiectiv.

Nu cred că se iubeşte fără orizont.

Nu cred că se ucide doar dintr-o nefericită conjuncţie a unor muşchi scăpaţi din chingile raţiunii. De ce? Pentru că nu cred că suntem maşini.

Nu cred în cuvinte rostite sau scrise; cele mai abrupte poteci dintre oameni se străbat în tăcere…

*

Cred că există un singur mijloc de a penetra această perdea a cauzalităţii în relaţiile noastre: trăirea prin har. Sub har, iubirea-ţi este dezbrăcată de pretenţii, iar fapta de ispititoarea răsplată. Cred – cu încăpăţânare – că harul acesta mai este încă de găsit printre oameni.

Cred într-un Dumnezeu care vrea să se facă înţeles. Prin har.

10 comentarii

  1. pace tie Dyo …sunt tot eu cel care te critica intr-un alt articol , asa cum ti-am zis si atunci nu am sa renunt la a intra pe blog ,motivul? … vreau sa vad cum reactioneaza oamenii la durere, dar acum hai sa trecem la ce ai scris … la sfirsit scrii despre traire in har sau prin har …am cautat explicatia cuvintului Har in DEX ( dictionarul explicativ al limbii romane ) si am gasit mai multe sensuri a acestui cuvint dar eu o sa dau doar citeva exemple :HAR s. 1. v. milă. 2. v. grație. 3. v. slavă. 4. v. aptitudine. 5. v. dar. ; dupa ce am citit rindurile de sus si articolul trecut pe care l-ai scris ma gindeam daca ai mers sau daca ai merge la inchisore sa viizitezi pe acel tinar si sa vorbesti cu el ….nu neaparat despre D-zeu desi ar fi indicat sa vorbesti despre El …dar sa vezi motivul lui pt fapta facuta … nu cred ca doar pt o mina de lucruri materiale a facut ce a facut desi poate ma insel. ai fi capabil sa fi plin de har fata de acel tinar si sa vb cu el ?…suna absurd nu-i asa ? sunt sigur ca te rogi pt el dar in rugaciune de multe ori gasim si resentimente fata de cei pt care ne rugam insa o vizita la el ar arata din ce este omul facut …..

    1. Pana ce faptasul va fi judecat si condamnat pentru fapta comisa este exclus orice contact din partea noastra, a familiei victimelor, cu acesta (altul decat cel vizual, din sala de judecata). Ceea ce se va intampla dupa aceea vom vedea la vremea potrivita. Restul … e imaginatie; nu am dispozitie acum pentru speculatii care, by the way, nu prea au în clin şi mânecă cu harul (definiţiile DEX-ului sunt boante când vine vorba de înţelegerea cristocentrica a termenului).

    2. Ce mari profesori de teologie suntem cand e vorba de altii.
      In ce spunem vrem sa dam senzatia superiora ca intelegem toata situatia de si explicam intelesul unui cuvant divin dupa ce am recurs inept la consultarea unui dictionar de sorginte comunista.

  2. Nimeni nu cunoaste criminalii mai bine decat Mantuitorul nostru !. La fel, nimeni nu cunoaste mai bine inima si intentiile noastre de a comenta aici ,la acest atat de tulburator ,de vibrant si senzitiv subiect .Cu motivare pur crestina,afectat profund de durerea familiei tale,cerand ingaduinta, incerc sa fac si eu un comentariu . (sper sa fie ziditor si lipsit de vatamare !)Stiu ca celor ce cunosc mult, li se va cere mult ,iar celor mediocri li se va pretinde dupa capacitatea lor de intelegere.In vechiul regim era vorba ca, unde nu era nici HCM -ul nu putea pretinde !. In anii in care am stat inchis in Jilava, Vacaresti, Aiud, Gherla am intalnit si am cunoscut personal cativa criminali condamanti inainte de 1962 la munca silnica pe viata si apoi dupa emiterea noului cod de procedura penala sub regimul lui Gheorghe Gheorghiu -Dej,pedeapsa le-a fost comutata la douazeci si cinci de ani. Altii care au comis crime foarte grave dupa 1962, au primit pedeapsa maxima doar acel sfert de secol .Unii din ei notorii ,sadici , de calibrul lui Ramaru,psihopati ori cu tlburari si devieri de natura sexuala , altii cu tulburari neuro,altii oportunisti ce au omorat in moment de panica, surprinsi in fapta de gazda ori paznic ,in timp ce jefuiau .Altii ajunsesera criminali datorita betiei.(alchoolului ). O mare parte din aceasta categorie provenau din Tara Oasului .Stand de vorba cu multi din ei luni si luni in sir, am legat prietenie; in final cunoscanu-le si partiele pozitive, simteam ca sunt determinat sa le acord o multime de circumstante atenuante (in termeni juridici) iar crestineste ,sa le acord mila si compasiune pentru orbirea si pacatul lor !.Toti acesti sarmani ,am constatat ca ei insusi sunt victimele celui ce a stapanit pe deplin Moartea pana in ziua Victoriei din Golgota . Ei sunt milioane ,in lungul si latul pamantului ,pacatosi greu incercati de satan .Prin omorul si crimele lor, varsand sange ,sufletul lor este stapanit in intregime de cel ce i-a inselat .Am certitudinea si convingerea ca unii din ei au profunde remuscari si un numar restrans sunt chiar cuprinsi si inclusi in Planul de Mantuire facilitat de rastagnirea, moartea si INVIEREA MANTUITORULUI NOSTRU !.Ferice de cei ce ajung intr-un mediu crestin ,unde li se acorda atentie si indrumare, pentru a ajunge descatusati de pacat. Descatusati si eliberati din ghiarele celui ce i-a pacalit si i-a orbit. Astfel de criminali ,precum si acest tanar sadic ce ti-a ucis socrii in lovituri naprasnice ce depasesc puterea ratiunii,pot avea sansa prin gura si mila uni autentic crestin sa ajunga clipa in care sa -L cunoasca si sa-L inteleaga , sa-L primeasca in inima lor pe Isus- Hristos – Mantuitorul ! . Si criminalii au derepturi egale impreuna cu noi la Mantuirea pe care Isus -Stapanul Universului ne-a adus-O in dar sacrificandu-Si exemplar propria-I viata atarnat pe Cruce ! . Si criminalii beneficiaza de acelasi har ,de acelesi drepturi de Mostenire a Vietii Vesnice in Paradis, alaturi de noi !.Si pentrca in limitarea mea umana nu reusesc sa ma transpun intrutotul in simtamintele ,in starea ta sufleteasca si pozitia in care te afli, draga frate Dyo, nu pot sa zic mai mult decat ca ma rog pentru tine ingenunchiat in fata Crucii lui Hristos si rog pe Bunul meu Tata sa-ti intareasca necurmat credinta , sa-ti dea puterea si intelepciunea LUI !. God bless you !

  3. …iertarea este pina la judecata…dupa analiza motivelor care au dus la neiubire dreptatea lui Dumnezeu pedepseste aspru orice atingere adusa celor ce L au iubit pe El…

  4. Nu crezi in ceva nu poate insemna decat crezi in altceva, ceea ce ce face ca totul sa fie schimbator mai mult sau mai putin.

  5. „Cred că există un singur mijloc de a penetra această perdea a cauzalităţii în relaţiile noastre: trăirea prin har”

    Din ce îmi mai amintesc din predicile copilăriei se pomenea des faptul că harul va fi luat. Avea un anume sens cuvântul har pentru noi atunci. Mie îmi place sensul de capacitate de a trăi natural prin Celălalt după modelul cristic; atât cât poate fiecare. O naștere din nou nu ar însemna pentru mine decât una care duce omul înspre transformarea instinctelor. Nu renunțarea la ele într-un ieftin masochistic stoicism ci orientarea înspre outer-self. Dacă ajunge cineva să dorească sincer pentru aproapele (nu numai din familie) mai multe decât pentru sine aș fi fericit să-i fiu ucenic. Aș vedea Împărăția în carne și oase. Și harul.
    Fără astea însăși existența lui Dumnezeu nu poate fi și nu merită dovedită.

    1. De acord. Numai că poate n-ar trebui sa privim prea în afară, către ceilalţi. Poate că suntem noi înşine aceia prin care acest har să se reverse dinspre Tatăl …

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s