De ce li se întâmplă lucruri rele oamenilor buni?


Sunt destule câte ni se întâmplă în viaţă, bune sau rele, anticipate sau pe nepusă masă. Sunt mulţi factori necunoscuţi care ne influenţează, uneori destul de dramatic, vieţile. În faţa lor, unii dintre noi alegem să ne rugăm Domnul ca să ne păzească întregi şi, dacă este posibil, să ne fie îngăduite doar cele plăcute, care ne aduc bucurie, împlinire, fericire.

Alţii … se apucă de sortat printre toate astea. Nu e mare filosofie: sunt doar două categorii, atât cu privire la evenimente, cât şi cu privire la oameni. Pe baza lor, oamenii au încercat să afirme nişte legităţi simple, logice, care ţin de ordinea morală (pentru cei ce mai cred în aşa ceva) a Universului în care trăim.

Prima dintre ele, cea naivă: Lucrurile bune li se întâmplă oamenilor buni. Se înţelege reversul: celor răi le rămân cele rele. Le merită! Experienţa şi practica ne dovedesc însă faptul că această zicere ţine mai degrabă de domeniul fanteziei; până şi în Scriptură au fost unii autori care au observat că este posibil ca cei răi să o ducă cât se poate de comfortabil pe acest pământ – săru’ mâna Doamne! – iar cei buni parcă nu-şi mai văd capul de atâtea necazuri.

Cea de-a doua, aşadar: Lucrurile bune li se întâmplă celor răi. Asta e, n-ai cei face! Cei ce dau din coate, cei ce prăpădesc şi calcă în picioare dreptul văduvei şi orfanului, dau mită şi înşeală trăiesc în huzur, în desfătare, având trupurile încărcate de grăsime (întrebaţi-l pe dragul de Asaf!).

Reversul ei curge şi el natural, într-o zicală pe care sunt convins că aţi mai auzit-o, nu ca pe o lege a firii, ci ca pe o amară constatare: Lucruri rele li se întâmplă oamenilor buni.

Dacă în privinţa celor răi ne scandalizăm precum Asaf (Psalmul 73) iar apoi îi lăsăm în plata Domnului, când vine vorba de cei buni, lucrurile se complică în inimile noastre. Cum se poate aşa ceva? De ce permite Dumnezeu în vieţile copiilor Săi (sunt niţel prezumpţios acum: bănuiesc că pe aici s-ar găsi – sau ar trebui să se găsească – cei “buni”) să se întâmple accidente, dezastre, lucruri care sfidează nu doar logica noastră omenească, ci şi orice brumă de bun simţ?

Mi se par neproductive astfel de interogaţii, nu mai revin asupra lor; rămânem deocamdată cu acea parte din răspuns pe care o ştim (sau o intuim): Dumnezeu va trage odată linie peste toate astea şi va face dreptate fiecăruia. Mai profitabilă pentru noi ar fi o altă întrebare: ce se întâmplă cu noi?

Vreau să zic … în condiţiile în care chiar se întâmplă ceva cu noi. Tendinţa noastră este să ne facem culcuşuri comfortabile, să ne punem la punct vieţile în aşa fel încât, pe cât se poate, nimic să nu ni se întâmple. Viaţa de familie, slujba, umblarea printre ceilalţi credincioşi şi relaţiile ne sunt astfel croite încât în ele să nu se întâmple decât lucruri ce corespund agendelor noastre. Ne refugiem în tipare, în tabieturi, în necesităţi asumate şi în hobby-uri. Mâncăm, bem, ne însurăm, ne mărităm. Ca-n vremea lui Noe. Altceva nu se mai poate spune despre noi şi, dacă suntem oneşti să recunoaştem, nici nu vrem să se spună.

Ne plac vieţile liniare, nespectaculoase. Pe celelalte le vrem doar la televizor, expuse la ştiri sau în filme. Am vrea să creştem (doar) citind câte un capitol din Biblie pe zi, rostind nişte rugăciuni în mod regulat şi participând cu conştiinciozitate la serviciile de închinare. Dacă se poate, ne-am dori o listă cât mai limpede de lucruri pe care noi să le facem să se întâmple pentru ca totul să fie bine când vom ajunge odată sus în cer.

Uităm astfel de imprevizibilul şi necuprinsul în înţelepciunea Lui Dumnezeu … Uităm că este un mare har din partea Sa să nu ne lase în pace, să nu ne proteje cuibarele, să facă să ni se întâmple lucruri.

Vai, ne e greu să acceptăm că toate lucrează spre binele celor ce Îl iubesc pe El. Ha! Câte am avea noi de obiectat în privinţa asta! Să nu uităm însă cât de mult pot lucra aceste lucruri triste, dureroase, traumatice chiar în inimile celor ce aleg ca, indiferent de culoarea vremurilor, să se odihnească în căuşul palmei Tatălui Ceresc. Spre binele lor. Spre slava Celui ce iubeşte oamenii.

Dorim să ni se întâmple lucruri bune. Poate chiar credem că le merităm. Nu se cade ca eu să judec asta. Ceea ce ştiu este că avem o alegere de făcut:

Vrem să ni se întâmple lucruri bune (doar) pe ogoarele noastre, sub acoperişurile caselor pe care ni le-am zidit, în cele ce pot fi văzute imediat şi de cei din jur sau înţelegem ce preţioase sunt acele şlefuiri ale omului nostru ascuns, sub dălţile încercărilor, singurele mărturii care vor trece împreună cu noi pragul veşniciei şi testul focului atunci când, la Judecată, Domnul ne va descoperi pe fiecare aşa cum suntem în realitate?

*

P.S. Ar mai fi o variantă, cea pur naturalistă, în care suntem nevoiţi să respingem ideea unei moralităţi absolute în Univers: Lucruri de tot felul li se întâmplă oamenilor de tot felul. Nu există, desigur, o definiţie a “felului”, ci doar nişte etichete pe care le convenim noi, dihotomic desigur: “bune”, “frumoase”, “plăcute”, “valoroase” etc.

În acest caz, vieţile noastre sunt simple traiectorii ale unor mingi de biliard pe o imensă masă. Să ne dorim cât mai puţine ciocniri şi trasee cât mai line înspre măreţul scop pe care îl avem în această lume. Poate avem noroc, cine ştie …

Ah, am zis scop? Pentru un naturalist asta e o curată blasfemie …

22 de gânduri despre “De ce li se întâmplă lucruri rele oamenilor buni?

  1. am asistat la o prelegere a sefului de catedra de psihologie din cluj (ubb) mircea miclea care zicea ca trebuie sa urmarim binele, adevărul și frumosul. e limpede de unde vin astea.
    mie mi se pare interesant ca si cei rai iubesc, le plac lucrurile estetice, își iubesc copiii, etc. (poate bunul gust si adevarul nu se gasesc pe toate cararile. aici trebuie sa depunem eforturi.)
    e un mister in toate astea.
    la fel ca si cu zicala ca doar daca esti credincios, adica crezi doar in dumnezeul lui avraam, isac si iacov atunci ai perte de o viata binecuvintata, prospera, etc. nu ma refer la evanghelia prosperitatii, ci la faptul ca sunt tari care nu se incadreaza in supunerea fata de un astfel de dumnezeu si totusi locuitorii ei o duc foarte bine. de ex japonia. de ce oare? n-am gasit deocamdata alta explicatie decit ca in japonia justitia lui dumnezeu se aplica mai mult si mai bine decit (de ex) in tara noastra. aici si noi baptistii avem de invatat.

  2. E o perspectiva buna. Este interesant insa de vazut, cati aleg sa o imbratiseze mereu. Ce se intampla insa atunci cand nu mai sunt dispusi sa o traiasca. Bunaoara cum ii explici unui om care duce lipsa financiara si materiala (nevoit sa se imprumute la nesfarsit), ca lucrurile astea folosesc pentru binele lui. Poate se si roaga, dar nu primeste. In consecinta e nevoie sa se imprumute. Pe de alta parte daca lipsa aceasta face persoan ineficienta din multe puncte de de vedere….
    Cum explici atator tineri trairea prin credinta? Cum ii faci sa inteleaga ca orice rau lucreaza inspre binele celor ce il iubesc pe Domnul?

  3. Si totusi ce sa faci, cand simti ca nu mai poti? Ai putea face ca Asaf…:) Nu stiu daca e bine, dar ai putea..:) Cat sa astepti sa primesti un raspuns? Cat de sigur poti fi ca El este Cel care iti raspunde? Care e treaba cu credinta? E un dar? E o alegere? Primesti credinta sau trebuie sa alegi sa crezi? 🙂 Cum sa ramai credincios cand nici nu mai stii sigur daca e bine sa crezi sau nu? Cum sa ramai puternic intr-un sistem bine inradacinat in adancimile coruptibilului si al materialismului. Cum sa fii multumit cu ce ai, cand nu ai apropae nimic? Nu seamna cumva cu afirmatia lui Isus care spune: „cum zici tu saracului du-te is imbraca-te sau satura-te”, atunci cand ii spui unui lipsit sa creada ca toate lucreaza spre binele lui?
    Imi cer scuze daca par acid? Sunt doar interesat? 🙂

  4. Mi se pare ca foarte mult eexplicatii pe care le da crestinismul sunt ancorate intr-o argumentarea subreda nici macar in Scriptura. De asemena ce faci cu cele ancorate in Scriptura, cand vorbesti cu cineva care nu considera Scriptura, Carte de Referinta?
    Sunt chiar curios cati crestini (avand maturitatea pe care o au in momentul de fata), ar ramane in picioare dupa participarea la o sesiune de comunicari stiintifice ale ateismului, in care aceasta miscare sa prezinte contra argumentele privind autenticitatea crestinismului. Casti credem cu adevarat ceea ce cerem altora sa creada?!

    1. Mie imi suna a intrebari retorice.
      O solutie de compromis pe care am gasit-o helpful e sa-mi pun intrebari retorice fara sa le impart cu altii. Asta de cand am constatat ca surprinzator de multi (daca nu toti) au cam aceleasi intrebari asa ca nu are rost sa le repet (nu mai vand castraveti gradinarului).
      In plus are si un efect terapeutic: omor curiozitatea aflarii premature a adevarului bombardand-o cu retorice pana i se apleaca. Dupa aia imi vad de treaba (prasit, arat, semanat, frezat, relaxat la un concert rock etc)

      1. In 1 Cor 9 apostolul Pavel si-a construit un discurs impecabil din nu mai puţin de 17 întrebări retorice (trebuie să fie vreun record, ceva), asta in doar 13 versete. Există un potential încă ascuns noua al acestor feluri de ridicare a mingii la fileu; nu părăsesc terenul de joc până nu le aflu şpilul … 😦

  5. Intrebarile sunt cate se paote de sincere. Poate gasim niste explicatii impreuna. Sau poate exista undeva si eu nu le-am descoperit. …. sau si de data aceasta dovedim exact ceea ce limitat fiind, am constatat

    1. Exista intrebari care ajuta mai mult decat raspunsurile la ele. Daca vei continua sa practici arta intrebatului vei ajunge si la ele. 🙂
      Nu uita insa de ispita inchinarii la ratiune cea care e cea mai vehementa in pretentia de a primi raspunsuri clare si imediat. Ai mai multe simturi si toate au contributia lor la cunoastere. Printre ele si bunul simt sau common sense cum suna mai bine la anglofili.

      Spor la intrebat

      1. Si cum faci diferenta intre ele ? 🙂 Sau deja asta e inchinare la ratiune :)?

      2. Exista intrebari care, prin natura contextului in care s-au nascut (experiente personale), cer raspunsuri personale. In aceasta privinta il inteleg pe Sam: scoaterea acestor intrebari „in afara”, pentru uzul didactic al celor care habar nu au despre framantarile tale, s-ar putea sa iti inchida calea spre un raspuns.
        Ne-ar putea da raspunsuri Piper, sau Yancey, sau Ravi (mi s-au recomandat carti de-ale lor care „sa ma ajute” in propria suferinta); am constatat insa ca scrierilor lor nu ma ajuta cu nimic si ca Dumnezeu nu vrea sa ma scuteasca de povara propriului meu urcus meu catre … hm, nu stiu daca raspuns, dar in orice caz nivel al relatiei cu Dumnezeul in care ma incred.

      3. Ravi spunea ca nu se pot da raspunsuri rationale privitoare la problema raului oamenilor aflati in suferinta.

  6. Un subiect cu o intrebare provocatoare personalitatii umane .De ce?Fiindca inca multi nu au gasit raspunsul.Iar cei care l-au gasit mereu sint provocati in viata de ceilalti.Se poate ?Da fiindca nu doar comentariile dovedesc,ci si evenimentele care ajung sa se infaptuiasca cu fiecare generatie.Asadar ;”De ce li se întâmplă lucruri rele oamenilor buni?”,fiindca traim intr-o lume imperfecta cu persoane imperfecte din cauza lui Satan si astfel Dumnezeu-Tatal se gaseste in un litigiu juridic cu Satan care vedem ce provocari face de cand a ajuns un rasvratit.Acest caz se poate intelege chiar din subiectul cartii Iov.Azi se intimpla la fel cu cei care fac bine si de cele mai multe ori este greu de inteles si de cei care ajung in aceste situatii.Dar sa analizam lucrurile cum ajung chiar cu exemplul Domnului Isus care apare in viata noastra descrisa ca un personaj ;”unicul fiu al Tatalui -Ceresc”Si chiar El spune;”…28. Si Isus, pe cand invata pe norod in Templu, striga: „Ma cunoasteti si Ma stiti de unde sunt! Eu n-am venit de la Mine insumi, ci Cel ce M-a trimis este adevarat, si voi nu-L cunoasteti.
    29. Eu Il cunosc, caci vin de la El, si El M-a trimis.” Cati au dorit sa-l cunoasca ,sa-l accepte si sa-l urmeze?Putini si din ce cauza ?Sa vedem raspunsul real care-l expune iudeilor si noi ar trebui sa-l intelegem findca el dezvaluie cauza si chiar raspunsul acestei intrebari ;Ioan cap.8;”…40. Dar acum cautati sa Ma omorati pe Mine, un Om care v-am spus adevarul pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Asa ceva Avraam n-a facut.
    41. Voi faceti faptele tatalui vostru.” Ei I-au zis: „Noi nu suntem copii nascuti din curvie; avem un singur Tata: pe Dumnezeu.” 42. Isus le-a zis: „Daca ar fi Dumnezeu Tatal vostru, M-ati iubi si pe Mine, caci Eu am iesit si vin de la Dumnezeu: n-am venit de la Mine insumi, ci El M-a trimis. 43. Pentru ce nu intelegeti vorbirea Mea? Pentru ca nu puteti asculta Cuvantul Meu. 44. Voi aveti de tata pe diavolul; si vreti sa impliniti poftele tatalui vostru. El de la inceput a fost ucigas; si nu sta in adevar, pentru ca in el nu este adevar. Ori de cate ori spune o minciuna, vorbeste din ale lui, caci este mincinos si tatal minciunii. 45. Iar pe Mine, pentru ca spun adevarul, nu Ma credeti.
    46. Cine din voi Ma poate dovedi ca am pacat? Daca spun adevarul, pentru ce nu Ma credeti? 47. Cine este din Dumnezeu asculta cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea n-ascultati, pentru ca nu sunteti din Dumnezeu.”
    48. Iudeii I-au raspuns: „Nu zicem noi bine ca esti samaritean si ca ai drac?”
    49. „N-am drac”, le-a raspuns Isus, „ci Eu cinstesc pe Tatal Meu, dar voi nu Ma cinstiti.
    50. Eu nu caut slava Mea; este Unul care o cauta si care judeca.
    51. Adevarat, adevarat va spun ca, daca pazeste cineva Cuvantul Meu, in veac nu va vedea moartea.” 52. „Acum”, I-au zis iudeii, „vedem bine ca ai drac; Avraam a murit, prorocii, de asemenea, au murit, si Tu zici: „Daca pazeste cineva Cuvantul Meu, in veac nu va gusta moartea.” 53. Doar n-ai fi Tu mai mare decat parintele nostru Avraam, care a murit? Si decat prorocii, care, de asemenea, au murit? Cine Te crezi Tu ca esti?”
    54. Isus a raspuns: „Daca Ma slavesc Eu insumi, slava Mea nu este nimic; Tatal Meu Ma slaveste, El, despre care voi ziceti ca este Dumnezeul vostru;
    55. si totusi nu-L cunoasteti. Eu Il cunosc bine; si daca as zice ca nu-L cunosc, as fi si Eu un mincinos ca voi. Dar Il cunosc si pazesc Cuvantul Lui.
    56. Tatal vostru Avraam a saltat de bucurie ca are sa vada ziua Mea: a vazut-o si s-a bucurat.” 57. „N-ai nici cincizeci ce ani”, I-au zis iudeii, „si ai vazut pe Avraam!”
    58. Isus le-a zis: „Adevarat, adevarat va spun ca mai inainte ca sa se nasca Avraam, sunt Eu.” 59. La auzul acestor vorbe, au luat pietre ca sa arunce in El. Dar Isus S-a ascuns si a iesit din Templu, trecand prin mijlocul lor. Si asa a plecat din Templu.”
    Azi se intimpla la fel si detinem experiente ale vietii ,dar de cei mai multi se doresc sa fie evitate ,nescrise din cauza pozitiilor si interesului lor egoist .Si la fel ca iudeii din timpul Domnului Isus ,cand faptele le apar cunoscute prin paginile de accesare ,reactiile apar pe masura si ajungi si criticat si descris in mod ciudat .Azi aceste lucruri usor se gasesc si pot sa fie de marturie si invatatura pentru cei care inca nu au ajuns la astfel de experiente .Este dureros pentru cei care ajung sa le imbratiseze ,sa le traiasca fiindca aduc pe linga incercari ,suferinta la fel ca la exemplul lui Iov,al ucenicilor si primilor adevarati crestini.Azi aceste lucruri de cei mai multi este greu sa fie scrise fiindca mereu prezentul implica pe cei prezenti si actiunile vedem cum apar alaturi de reactii.Dar si prezentul nostru va ajunge la fel scris de cei care ne urmeaza dupa cum au fost scrise lucrurile pe care le citim din istorie,carti religioase si alte carti scrise de sociologi,scriiitori…si chiar de pictori prin operele lor.Mesajul Scripturii dezvaluie raspunsul acestei intrebari provocatoare si noi chiar daca ajungem in asemena situatii nu trebuie sa ajungem dezamagiiti la toate ce se intimpla si la provocarile care apar in mod negativ ,chiar din partea celora care de fapt ar trebui sa aiba putere sa ne consilieze prin pozitiile care sint si raspunsurile astfel le expun;http://platformaradar.wordpress.com/2012/11/13/raspunsul-pastorului-cristian-ionescu-din-16-septembrie/#comment-130

    1. Unii nu prea inteleg de moment ….”De ce li se întâmplă lucruri rele oamenilor buni?”Si oamenilor rai le merge bine si prospera ….!!Sa nu uitam ca traim in un sistem in care oamneilor buni le este furata libertatea si identitatea….Motivele sunt multiple…..
      Doar sa luam exemplul Fiului Tatalui Ceresc……si a celora care au ramas fideli Lui….
      Dorim sa intelegem raspunsul ?Daca suntem intelepti din acest videoclip o sa aflam raspunsul !!Doar sa fim atenti asupra mesajului …;

      Oare lui Abel din ce cauza sa intimplat necaz si moarte??Si chiar din partea fratelui sau …
      „……După o vreme, Cain I-a adus Domnului o jertfă din rodul pământului, 4 iar Abel I-a adus o jertfă din întâii născuţi ai turmei sale şi din grăsimea lor. Domnul a privit cu plăcere spre Abel şi jertfa lui, 5 însă spre Cain şi jertfa lui nu a privit cu plăcere. Cain s-a mâniat foarte tare şi i s-a posomorât faţa. 6 Domnul i-a zis lui Cain: „De ce te-ai mâniat şi de ce ţi s-a posomorât faţa? 7 Dacă faci ce este bine, oare nu vei fi primit? Dar dacă nu faci ce este bine, păcatul pândeşte la uşă, dorinţa lui este să te domine, dar tu trebuie să-l stăpâneşti.“
      Azi motivele sunt aceleasi si nu dorim sa acceptam ….Si unii azi la fel ca si Cain pindesc si asteapta momentul sa faca rau celor buni ,sinceri si celor care le demasca pacatele….Ei cred ca sunt intelepti si gandurile si faptele lor nu vor ajunge cunoscute de cei pe care ii ranesc,dar sa nu uitam ca azi puterea Duhului Sfint ne ajuta sa intelegem si sa aflam prin multe metode….O scriu din experienta vietii mai ales la tot ce sa intimplat in viata mea!!!
      Nu trebuie sa ne fie frica ci sa avem curaj de a rabda si de ai confrunta si dovedi >
      Dumnezeu Tatal ne a dat exemplu pe Fiul Sau si trebuie sa intelegem ca pentru „ADEVAR” e suferinta si multe lucruri rele apar in vietile noastre pentru sa ajungem distrusi dupa cum au aparut si asupra lui IOV si asupra celor credinciosi ……….Totuusi sunt surprins ca unii si azi inca au curajul sa predice la anvoane si pentru a-si pastra pozitia ,luxul si puterea se prezinta ca cei din videoclip …..
      Asadar suntem surprinsi????
      Eu unul nu sunt si stiu ca Dumnezeu Tatal descopera faradelegile celora care au ajuns sa fie la fel ca si Cain ,Iuda si multi altii ca ei….

  7. Dyo, daca scrierile lui Ravi Zacharias sau Piper nu te ajuta LA NIMIC, crezi ca te ajuta sa citesti carti ale teoilogilor moderni de alta nuanta decat cea protestanta? Eu as zice ca ai ce lua bun de la acesti 2 oameni, mai ales de la Ravi, care e un spirit fin si se tine de linia biblica…. macar ptr a contrabalansa cu alti teologi moderni ortodocsi sau catolici!

  8. De ce li se intampla lucruri rele oamenilor buni? Nu stiu . Probabil ca sa-si dea seama ca si lucrurile rele sunt bune? Ma chinuie aceasta intrebare de multa vreme, incerc sa gasesc un sens al vietii in tot ce mi s-a-ntamplat, in tot ceea ce ma straduiesc sa traiesc! O viata monotona e doar o viata monotona, o viata traita la maxim sau pe muchie de cutit te provoaca sa dai un raspuns , in fiecare zi te provoaca si-n fiecare zi trebuie sa raspunzi!Nu cu cuvinte ci cu viata pe care-o traiesti asa cum ti-a fost data de Dumnezeu . E si acesta un raspuns …

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s