Poate că ai trecut deja prin asta. Chiar ȋn caz contrar, mai ales dacǎ ai un cont pe Facebook, șansele de a te confrunta cu un astfel de afront adus propriei tale imagini sunt foarte mari.
Scenariul este simplu, dar de efect. Poate că nici nu ai habar de ce ți s-a copt. Până într-o zi când te întâlneşti cu o cunoştinţă care exclamă: “Ţi-am văzut poza pe Facebook de la [urmeaza un oarecare moment din viaţa ta de care probabil abia îţi mai aduci aminte]!”. Poate primești un mail în care eşti anunţat cu o sinceră candoare din partea Facebook că “Cutărescu a comentat la o fotografie cu tine”. Te duci apoi la acea adresă şi te regăsesti într-o ipostază tâmpă, cu ochi ca de zombie, într-o fotografie de a cărei existenţă nici nu aveai habar.
Cum te simţi într-o astel de situaţie?
De regulă, astfel de faceri de bine ne pun la încercare vanitatea: nu ni se dă şansa de a expune publicului fotografii care ne avantajează, măcar unele de calitate. Suntem afişaţi în poziţii ciudate, surprinşi cu grimase involuntare, zugrăviţi în imagini tulburi făcute cu telefoane de trei parale. Suntem expuşi în contexte pe care nu le-am dori popularizate în văzul întregului vulg internaut.
Nu trebuie să fie neapărat rele intenţii la mijloc. Chiar şi asa, e ceva în noi care nu poate să se împace cu o astfel de dramă. Ne iubim propriile imagini ca pe nişte icoane; când persoane neautorizate îşi permit să se joace cu ele nu ne place. Deşi nu ne curg tăiţeii pe la colţul gurii, nici nu avem ochi roşii, iar focalizarea nu s-a făcut pe cucuveaua din podul vecinului, gestionarea propriilor apariţii vizuale între oameni rămâne privilegiul nostru şi, în cazuri destul de judicios cântărite, al unor apropiaţi în care ne încredem.
Este evident că discutăm despre cazul în care fotografia aparţine celui ce o publică; cele de sustragere sau copiere (chiar autorizată) din alte surse nu fac obiectul acestei postări.
Apar nuanţele; situațiile posibile sunt multiple.
De pildă, eşti fotografiat într-un spaţiu public, când eşti pe scenă şi susţii o alocuţiune, o predică sau interpretezi o arie din Othelo. Sau poate că eşti doar un pion în mulţime, la locul tău. Fotografia este făcută pe când pregăteai un grătar în curtea casei. Poate erai la un eveniment oarecare, o aniversare la şcoală, un recital de-al copilului tău. Poate te-a surprins cineva la ştrand, în costum de baie. Poate că tocmai suflai înspre lumânările unui imens tort. În ce fel schimbă cazurile de mai sus datele problemei?
Apoi: (ne)cazul în care ai fost fotografiat cu voia ta versus ai fost imortalizat fără să ţi se dea de ştire. Contează?
Încă o nuanţă: fotografia este folosită într-un context în care eşti vorbit “de bine” versus ea însoţeşte un articol defăimător la adresa ta.
Şi încă una: fotografia este folosită ca probă de susţinere a unor acuzaţii cu privire la comportamentul tău. Ai fost prins în flagrant, iar autorul, fără să îţi dea timp măcar să respiri … pac la “Răsboiul”! Hm?
De pildă, un caz cât se poate de concret: mă duc la o nuntă, ca invitat oarecare. Chiar dacă nu posed o cameră foto, măcar un telefon tot am la îndemână! De ce să nu-i imortalizez şi eu pe miri? Nu e nimic rău în asta! Mă poate opri cineva? Nu, nu mă poate opri nimeni. Întrebarea este: ar trebui sau nu să mă oprească ceva (sau cineva) din a publica fotografiile făcute de mine (proprietate personală, cum s-ar zice) pe Internet?
Mă interesează, dacă aveţi opinii, sfaturi, avertismente de exprimat, două aspecte principale. Primul are de-a face cu dimensiunea etică a chestiunii (cum să privim un astfel de gest dpdv moral); aici, cum zicea Pleşu odată, suntem cu toţii pricepuţi, competenţi: voie de la mine! Mă mai interesează, din partea eventualilor specialişti în drept care ajung prin zonă, şi aspectele legale (dacă pot da în judecată pe cineva care, să zicem – caz ipotetic, să fim înţeleşi! – publică pe Facebook o fotografie în care tronează în faţa mea, compromiţătoare, păcătoasă și lipsită de echivoc în mesajul pe care îl transmite – totuşi atât de nevinovată! – o sticlă de bere).
P.S. Sper că s-a înţeles: vorbim despre adulţi. În cazul minorilor lucrurile sunt ceva mai limpezi …

La un curs de fotografie, instructorul ne-a spus că, în jurnalism, poți fotografia și publica imagini făcute în medii publice. Mediu public s-ar chema cel alcătuit din cel puțin 5 persoane. Nu am cercetat chestiunea, dar am ținut minte asta.
Majoritatea evenimentelor mondene ale unei familii aduna mai mult de 5 persoane la un loc. Chiar si o iesire la pizza intre colegi aduna mai mult de atat.
Pe de alta parte, pot fi fotografiat in casa mea, in parc, la birou, la strand … nu ar trebui sa conteze si locatia?
Mie mi s-a intamplat ca o persoana sa imi copieze pozele de facebook , adica doar cateva , si sa faca un profil cu acele poze , doar cu alt nume 🙂 .Pai , eu nu prea am stiut ce sa fac in astfel de situatie …ce se poate face ?
Orice site de socializare trebuie sa aibe si un mecanism de raportare al abuzurilor, cu atat mai mult Facebook. Deci, cheama-i la raport!
Din câte îmi amintesc, și Marius Cruceru a pățit asta cu blogul (nu fotografii, ci articole întregi) și cei de la WordPress le-a închis respectivilor blogul. Acum depinde cum știu deținătorii de platforme să-și respecte clienții și să se respecte pe ei ca furnizori de servicii.
Parca au cei de la facebook un buton report, deci o solutie tot trebuie sa fie …
Daca e sa o facem pe avocati ar trebui sa inregistram fiecare poza a noastra, la orca (parca se numea oficiul respectiv pentru drepturile de autor).
Eu am avut o alta problema. Un individ cu probleme grave (de sanatate, in primul rand) a inceput sa posteze pe profilul lui de facebook calomnii absolut incredibile despre mine. Fiind un asa-zis ateu, a considerat probabil ca e normal sa incerce sa compromita un pastor, recurgand la niste inventii absolut stupide dar extrem de compromitatoare. M-am interesat la un avocat si am primit un raspuns destul de ferm care m-a dezamagit profund. Legislatia noastra nu-ti permite sa faci mai nimic in sensul asta si oricum astfel de indivizi chiar isi doresc ceva publicitate. La sugestia lui initial l-am blocat si mai apoi mi-am sters contul de Facebook (din mai multe motive).
Banuiesc ca exista legi pe baza carora sa poata fi judecate cazurile de calomni. E adevarat ca odata cu explozia comunicationala produsa de retelele sociale, de blogurim forumuri si alte din astea, este tot mai greu sa tragi de urechi pe cineva care se joaca cu viata ta … cu poze, cu informatii etc. Este unul dintre motivele pentru care pot sa inteleg de ce unele persoane, cu totul onorabile si de bunacredinta, aleg in acest spatiu virtual calea anonimatului. Pacat …
De ce n-ai incercat sa te rogi la Dumnezeu sa-ti rezolve problema ?
După părerea mea cu copiii e chiar mai complicat. Mai ales pentru părinți. A trebuit să „insistez” tare ca nu cumva niște neamuri binevoitoare să publice poze cu fiica mea. Că, nu doar că voiam exclusivitate, ci voiam să știu cine le poate vedea și cât se întinde publicitatea de care „beneficiază”. Dar ce te faci dacă o fotografiază în spații publice și nu remarci? Ca să nu mai vorbim de situația copiilor care se fotografiază între ei și își postează pozele pe facebook, fără să le treacă prin minte că ar putea fi primejdios ceea ce fac. Degeaba ai copil cuminte, că te trezești că e „tăguit” în poze și îl cunoaște tot satul și tu nici măcar n-ai idee.
In principiu, parintele – sau tutorele legal – este cel care trebuie sa isi dea acordul cu privire la fotografierea copilului sau si, binenteles, cu privire la felul in care va fi folosita acea fotografie ulterior. Legea ii protejeaza pe copii si le ofera parintilor sa faca demersurile necesare pentru ca ei sa reclame abuzurile si sa ceara indreptarea lucrurilor.
Evident ca nu poti sa ii pazesti pe copii in vremurile noastre de toata gadgetareala asta foto asta care ne-a invadat vietile. Nici pe noi nu ne putem pazi … ce putem face?
Daca un minor publica o fotografie pe net a unui alt copil, chestiunea se poate rezolva tot intre parinti, preferabil pe cale amiabila. S-au auzit si aici unele lucruri de-a dreptul revoltatoare, mai ale prin licee. Cred ca un minim de educatie in aceasta privinta ar fi musai atat pentru copii, cat si pentru parinti (plecand de la prezumtia ca exista multa ignoranta in domeniu, nu neaparat rautate adolescentina). Noi (World Vision) am facilitat in zona noastra, la o scoala generala, si lectii de prevenire asupra capcanelor internetului. Nu putem opri blitzurile, insa putem sa ii avertizam pe cei ce le declanseaza in speranta ca vor prinde ideea …
eu am o altfel de intrebare , e tot legat de fotografie…… am 2 cumnate care ” tot timpul ” pun poze cu fetita mea pe faceebook chiar daca eu nu sunt de acord …. fiecare are drept la intimitate nu? ce se poate face in acest caz?
Esti parinte si ai dreptul sa hotarasti daca o poza cu copilul tau apare sau nu in public. In mod normal o astfel de chestiune ar trebui sa se rezolve in familie, prin a le comunica ferm impricinatelor ca nu esti de acord cu ce fac ele. Exista o modalitate in Facebook de a cere retragerea unor fotografii de la publicare (eu am folosit-o), apeland la serviciul lor de gestionare abuzuri; ei pot rezolva intr-un mod relativ discret problema. Evident, exista si o modalitate legala de transa lucrurile, insa eu sper ca totusi nu este cazul.
Doamne Ajuta ,
am o Problema, cine ma poate ajuta, cineva din cunostintele mele a luat si a facut o fotografie cu fica mea si a pus pe Profil la Fecebook, si nu stiu cum si unde cum sa scoata Fotografia de pe fecebook,ca am vorbit cu persoana respectiva si nu vrea sa scoata ,va rog cine ma poate ajuta???? Si mai am o problema cineva a luat Poze si numele la o Persoana si a facut un Fecebook ……si persoana respektiva nu poate nu stie ce sa faca. Va rog sa ma Ajutati .
Buna ziua!
eu am altfel de problema…tot legate de poze…desigur.
am fost la o nunta unde m-am fotografiat cu telefonul…cu inca 2 persoane. in poze apar 3 persoane nimic altceva. o persoana este publica…cantaret. aceasta poza am postat-o pe fb…si mi-a fost copiata si publicata intr-un ziar local fara consimtamantul meu…sau a persoanelor. este normal asa ceva? ce pot sa fac in acest sens?
E o chestiune de legalitate destul de delicata si nu ma pricep la din astea.
Trebuie intrebat un jurist.
Intre timp, spre reflectie:
http://drezina.wordpress.com/2013/08/16/ce-risti-daca-folosesti-pozele-altora-pe-blog/
Buna seara,
Am muncit undeva in strainatate, unde am facut un filmulet si poze pentru promovarea locului unde lucram. De 2 luni nu mai lucrez acolo si i-am rugat sa stearga pozele si filmul cu mine. Nu au facut-o. I-am rugat si a 2-a oara … nimic. Ce pot eu sa fac in acest caz? Mentionez ca nu am semnat nici un act. Va multumesc.
buna seara am si eu o intrebare,daca cineva a facut un videoclip si niste poze in care apare o discutie intre mine si alte cateva personae iar acestea(videoclip si poze) au fost trimise la un anume ziar si facute public aducand-umi vorbe aspre la adresa mea si societatea din discutie fara acordul meu,as putea sa iau masuri?multumesc frumos
Eu m-am chinuit vreo 2 ani sa scot un filmulet de pe youtube in care apar si eu dar si alti cunoscuti si a fost postat fara acordul nostru. Nu am reusit deoarece nu avem prea multe legi exacte in legatura cu aceasta problema. La mine s-a terminat usor mi-au blocat contul de youtube din cauza spam-urilor si deoarece persoana care a postat a dovedit ca are acordul meu (inca ma intreb cum?). Obisnuiesc sa fac poze destul de mult la evenimente dar nu prea postez pe internet decat cele generale sau a celor care stiu ca imi dau voie.
Nu prea avem ce face in fata paparazilor amatori sau profesionisti deoarece legea spune ca poti face poze in domeniul public atata timp cat nu faci poze la copii.
Lucrurile sunt mai nuantate.
1. Daca poza e facuta de mine, am dreptul sa o public oriunde, fara acceptul persoanei / persoanelor din ea, daca (1) e parte a unui proiect artistic (2) este cu scop informativ sau (3) este capturata pe domeniu public sau la un eveniment public / privat desfasurat pe domeniu public.
2. Nu o pot publica daca (1) am obtinut-o prin violarea proprietatii private (2) in scop comercial (reclame, stock etc) aici fiind necesar acordul scris explicit (3) daca incalca legislatia prin continut / mesaj (discriminare / rasism/ pornografie cu minori samd). Nu o pot publica in scop comercial nici daca ea contine nume comerciale (branduri), proprietati private, anumite constructii simbol i.e. Eiffel Tower samd.
In alta ordine de idei, fotografia ca si scrisul se incadreaza la libertatea de exprimare si, ca pasionat de fotografie nu pot decat sa aplaud acest lucru si sa lupt contra fobiilor recente. Am in colectia personala mii de fotografii de strada, chipuri, expresii, imprejurari unice. Daca am desfiinta aceasta libertate ar trebui sa trimitem la cenzura arta unora ca Henri Cartier Bresson etc si ar fi mare pacat. Inabilitatea noastra de a ne educa proprii membri de familie nu trebuie sa fie motive de restrangere a libertatilor cetatenesti… Just sayin…
E foarte folositoare sinteza ta, mulțumesc. Am unele rețineri la punctul 1.1 – proiectele artistice pot avea, de pildă, un substrat ideologic (politic, religios) ofensator din perspectiva celui care apare fără știrea lui într-o fotografie. Apoi, în întreaga secțiune 1 am putea pune și problema tipului de fotografie, căci dacă e să amintim de portrete, iar se complică lucrurile. De acord, întru totul cu secțiunea 2.
La 1.1. nu contează ideologia subiectului pozei ci contează libertatea mea de exprimare 🙂 Dacă ar fi altfel s-ar complica enorm lucrurile. Deci, fără doar și poate, cei pro-avort vor putea folosi imaginea ta de la un marș pro-life pentru a-și susține punctul de vedere pro-avort, chiar dacă pentru tine punctul de vedere pro-avort este ofensator.
Dacă portretul este luat pe stradă și nu violându-ți intimitatea locuinței tale, am voie să te expun în expoziția mea, pe situl meu, în catalogul meu de artă… dar și într-un articol informativ, în presă, dacă găsesc o legătură între el și subiectul articolului. I.E. pot scrie un articol despre starea de spirit a pietonilor în centrul vechi al Bucureștiului și să exemplific cu portrete „furate” cu camera. BTW eu am niște portrete extraordinare realizate fără ca subiectul să își fi dat seama că este fotografiat sau realizând prea târziu asta 🙂 portrete pe care nu le-aș putea replica în condiții de studio. Din punctul meu de vedere fotografia de stradă este o artă cu valențe net superioare celorlalte tipuri de fotografie, fiindcă prezintă imagini neregizate, pline de autenticitate.
Acum 5 ani a murit Vivian Maier, o femeie simplă care a lucrat ca slujnică la familii de bogați, fără a avea vreodată familie. A avut o singură pasiune, fotografia de stradă, pasiune pe care a păstrat-o secretă. Chiar înainte de moartea ei au fost descoperite cam 150.000 de fotografii, cele mai multe nedevelopate, fotografii vândute la licitație fiindcă nu mai putea să plătească spațiul de depozitare unde le ținea ascunse. Cineva a început să le publice pe net și au devenit virale. Acum este considerată drept unul dintre fotografii remarcabili ai sec.XX. Mai multe detalii pe http://www.vivianmaier.com/
Buna, mie mi s-a intamplat sa mi se faca o poza in ipostaze compromitatoare… aceasta persoana mi.a publicat poza pe un cont de socializare si nu numai…afise si alte nebunii. Il pot da in judecata sau nu? Chiar sunt foarte hotarata sa fac ceva 😦
Din câte știu … nu. Stăm prost cu legislația în domeniu.
Ar mai fi o chestie daca esti taguit intr-o astfel de poza. Din cate stiu, tre sa iti dai acceptul ca sa fii taguit sau poti da remove daca ai acceptat pripit. Iar daca nu esti taguit, nu esti gasit la fel de usor.
Poti fi taguit si fara vrerea ta?
Se pare că da. Mie mi s-a întâmplat. Atunci când am aflat m-am ”scos”; nu-mi place să fiu ”promovat” în felul acesta, fără să fiu întrebat. Dar cred că și aici se pot face delimitări între acțiuni publice și private etc. Cred că dezvoltarea FB ne-a cam prins nepregătiți dpdv al reglementărilor cu privire la ce e voie și ce nu să ne facem unii altora în acest spațiu. Chiar și FB are anumite lacune, încă nerezolvate; de pildă, nu au un mecanism care să împiedice un utilizator să își pună în profil informația că ”lucrează la XYZ”, unde XYZ este pagina de FB a societății pe care eu o administrez … Și, uite-așa, trebuie să duc muncă de lămurire cu niște puturoși care n-au altceva de făcut în viață decât să se alipească parazitar de lucrări care nu-s de nasul lor … 😦
Hmm, dacă e pagină iar tu ești administratorul, cred că ar trebui să existe ceva mai multe sfori de care să tragi. Deci omul spune că lucrează unde nu lucrează de fapt?
Nu ai făcut sesizare la FB?
Pot publica, intr-o carte de versuri, poze cu alte persoane, in conditiile in care pozele sunt facute in spatiul public?
Dacă volulmul de poezie se vinde pe bani, deci are scop comercial, răspunsul este categoric NU! Și chiar dacă nu se vinde pe bani dar se poate depista un scop comercial, (promovarea unui eveniment, târg, festival etc) același răspuns.
Mihai , salut, am si eu o intrebare referitoare la punctele pe care le-ai mentionat..
Daca realizezi o sedinta foto cu un cuplu, iar fotografiile facute nu le plac celor care practic apar in ele, insa tu continui sa le publici, este normal? Nu se poate face nimic in privinta asta?
Mihaela, oriunde în Vest o ședință foto, cât de banală, presupune un contract în care se stipulează cine și cum poate utiliza fotografiile respective. La noi însă nu au ajuns oamenii să facă așa ceva. Nu bag mâna în foc că dau răspunsul corect la cazul pe care îl descrii dar fotografia intră sub legea dreptului de autor și atâta timp cât n-a fost semnat un contract cu clauze, fotograful își menține acest drept nelimitat. Mai ales cât a fost o ședință foto desfășurată de comun acord. Sigur, el nu poate vinde imaginile fără acceptul celor din ele, dar le poate posta pe FB, site etc. Poate mă înșel și există vreo lege care să-l oprească dacă tu soliciți asta, dar nu știu de ea. Însă, dacă i-ai spus că nu vrei să folosească pozele care nu-ți plac și refuză să asculte, merită să-l faci de doi bani pe FB și să avertizezi pe toată lumea despre practicile lui… s-ar putea să se domolească dacă vede că e demascat.
I-am spus ..răspunsul lui a fost ca este site-ul lui și pune ce poze vrea acolo..
Mă gândeam ca este totuși o alta varianta pt ca el sa scoată pozele în cauza de pe site , alta decât defăimarea pe Facebook. . Nu de alta dar asta ar însemna să mă cobor la nivelul lui .. ceea ce nu e foarte plăcut pentru mine. În cele din urmă dacă nu găsesc o altă soluție probabil că o voi aplica pe aceasta
Ce fel de fotograf ar face totuși lucrul ăsta. .cu bună știință .. că de reclamă e clar una negativă atâta vreme cât oricine poate vedea acele „minunate” creații , procesate și răsprocesate prost.
Mulțumesc de răspuns Mihai !
Well, dacă anunți pe toată lumea ce caracter are tipul nu înseamnă că te cobori la nivelul lui. Este o măsură de a preveni ca și altora să li se întâmple ceea ce ți s-a întâmplat ție. Dacă mai are vreo urmă de rușine, s-ar putea să le retragă în cele din urmă. Dacă nu are, măcar cei din jur vor vedea ce fel de om este și se vor feri să lucreze cu el.
Oricum, cei care sunt pasionați de fotografie, în general sunt oameni faini și cu care te poți înțelege. Dar orice pădure are și uscături.
As avea si eu o intrebare! Am descoperit ca fiica mea de numai 12 ani si-a facut un cont Fb fara sa stiu nici eu si nici nasa ei la care se afla in grija! Problema e ca pe contul ei si-a creat si un grup unde scria povesti erotice! Intre timp(de fapt imediat)si-a dat seama ca am descoperit-o si a sters acel cont unde scria prostii,insa i-a ramas doar contul Fb,asa ca n-am mai avut timp sa salvez imaginile cu romanele scrise acolo de catre ea-ca sa ii demonstrez ca am prins-o,ca ea nu recunoaste sub nicio forma,iar nasa-sa nu ma crede! Cum as putea recupera sau gasi acel grup creat de ea,ca sa iau dovezile de acolo? Repet ca e un copil minor si nu sunt absolut deloc de acord cu ce a facut ea!
Se pare că v-am dezinformat la greu și-mi fac mea culpa. Și, pentru Mihaela, se pare că legea interzice folosirea unui portret fără acordul „proprietarului”. Pentru detalii: http://blog.f64.ro/2015/07/10/fotografia-de-strada-si-legislatia-din-romania/
Buna! Daca o persoana mi-a furat o suma de bani din geanta intr-un spatiu privat, am depus plangere la politie, politia a intrat in posesia filmului de pe camerele de filmat, detin o imagine a acelei persoane, dar persoana nu poate fi identificata de catre politie, am dreptul sa cer poza acelei persoane si sa o distribui in tot orasul si in online ca sa o gasesc? Multumesc!
Salutare! Daca am facut un printscreen unei conversatii pe care am avut-o cu un individ pe facebook pot sa public acea imagine pe site-ul meu si contul meu de facebook fara sa sterg fotografia de profil si numele individului din acea conversatie? Exista vreo lege care m-ar putea trage la raspundere daca fac asta?
Fata mea, minoră, prin bunăvoința unei persoane necunoscute a apărut pe un site de escorte…publi24.
Ce pot face în plus, având în vedere că am reclamat pe site situația? Anunțul încă nu a fost șters.