Trei ani de Frică și cutremur


Odată cu prima postare de pe acest blog, pe 28 decembrie 2012, am renunţat la ideea de a mai păstra un jurnal intim. Ajunsesem, aşa cum Pleşu povestea odată, la o stare de saturaţie şi simţeam că jurnalul este un fel de reconstruire ȋn secret. Mă vedeam asemeni unei case ce se zideşte cu schelele amplasate ȋn interior, ascunse celor din jur.

Deşi nu este un jurnal public, Frică şi cutremur consemnează ȋn viaţa mea o istorie alături de oameni interesanţi, ȋmpreună cu care păşesc ȋntr-o fascinantă călătorie printre gȃnduri, trăiri, idei şi privelişti. Nu ȋi voi lista aici: mai mult ca sigur ȋi voi uita pe unii dintre ei şi ar fi tare păcat …

S-au făcut, aşadar, trei ani.

2012 este ȋn viaţa mea şi a familiei o piatră de hotar. Este anul ȋn care am fost izbiţi din plin de un tzunami; acesta ne-a demolat ordinea veacului de pȃnă atunci şi ne-a pus la muncă, la reconstrucţia altei lumi ȋn inimile rămase fără orizont și fără busolă.

Am cochetat adesea cu absurdul pȃnă ȋn acel final de aprilie. I-am apreciat contururile, zugrăvite ȋn opere de artă şi ȋn filme; i-am răspuns cu cinism atunci cȃnd l-am ȋntȃlnit ȋn viaţa de toate zilele sau ȋn blogosferă. De data aceasta absurditatea prinsese chip şi lăsase ȋn urmă sȃnge şi durere …

Să fie nihilismul? Poate un disperat salt al credinţei? Poate un şi mai incisiv cinism?

Răspunsul vostru, al celor care aţi fost alături de noi, a fost impresionant. Vă mulţumim ȋncă odată pentru cuvintele de ȋncurajare, pentru mesaje, pentru rugăciuni, pentru sprijin. Dumnezeu a lucrat prin voi la ȋntărirea noastră ȋn credinţă şi ȋn speranţă, ȋn timp ce dragostea cu care am fost ȋnconjuraţi de aproape şi de departe ne-a mȃngȃiat ȋn tot acest timp.

Ȋn ce mă priveşte, răspunsul meu se află ȋn fiecare pas pe care ȋl fac din toamna asta, cu pieptul ȋnainte (mai imprudent decȃt am fost de cȃnd mă ştiu), ȋn pacea zilei ce n-a venit ȋncă, ȋn neliniştea celei ce tocmai s-a dus

Famm_res

12 gânduri despre “Trei ani de Frică și cutremur

  1. Mulți ani înainte, Dyo! Să fii sănătos și să scrii frumos.🙂 Blogul tău este unul pe care îl citesc cu plăcere. Nu vreau să plâng/laud că sunt puține pe care le citesc cu plăcere, dar blogul tău chiar este unul dintre cele mai plăcute.

  2. a fi gras este un semn de prosperitate, abundenta si, de ce nu, rezultat al binecuvintarilor lui Dumnezeu! (asta aduce cu evanghelia prosperitatii, mi se pare)🙂

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s