Naufragiatul


Paradoxal, constat că nu ȋn mijlocul mulţimilor mă pierd pe mine ȋnsumi, ȋnghiontit, agresat de prea multe voinţe şi direcţii, ci ȋn solitudine. E ca şi cum, în absenţa unor nedorite atracţii, sunt prins într-o nefericită balansare a sinelui ȋn marea celor fără de capăt; cu cȃt este mai lungă, cu atȃt valurile mă duc mai departe de liniștea odihnitoare a propriei identităţi.

La un moment dat ȋncep să-mi scriu cu litere mari pe nisip mărturia. Dacă nu o vor ajunge valurile, poate că unul dintre voi va apuca să o citească …

Anunțuri

Un gând despre “Naufragiatul

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s