Cât de liber ți-e timpul liber?


Citesc un material de formare creștină. La un moment dat, ajung la o întrebare adresată cam prea pe șleau învățăceilor în ale administrării bunurilor pe care Dumnezeu le-a încredințat omului (stewardship, mai pe românește): Cum îți folosești timpul liber?

Insondabile abisuri filozofice mi se deschid înaintea ochilor …

… scuze, mi-am revenit, revin la subiect:

Mi se pare tare insidioasă această interpelare, din moment ce ni se sugerează, legitim și pertinent, că administrarea înseamnă mult mai mult decât gestionarea celor materiale ale vieții. Bietul student, după ce tocmai a învățat că trebuie să facă totul ca pentru Domnul și spre slava Sa (într-o inconfundabilă aromă teologică împrumutată de prin Institutele calvine), află acum că nici timpul liber nu îi mai aparține, că trebuie să dea socoteală și pentru fiecare clipită a acestuia, ori acum, ori în veacul ce va să vină …

Te uiți la un film? Ieși la o plimbare? Poate citești o carte, tolănit confortabil într-un fotoliu? Joci un fotbal cu prietenii? Citești o postare pe blogul meu?

Cum îți permiți?

Ca să nu mai vorbim, creștine, că mai am pentru tine o întrebare, în fața căreia chiar nu știu pe unde vei scoate cămașa: ce înseamnă … “timp liber”? În Biblie nu se pomenește nicăieri de așa ceva. Cel mult, ni se vorbește despre cărămizi și despre paie. Avem multe de făcut, așa că nu e vreme de umblat după năluci. Căpisci?

Reclame

2 gânduri despre “Cât de liber ți-e timpul liber?

  1. Aceasta e ceea ce numesc eu umor negru sau rasul plansului. Hai sa vedem daca va contrazice careva sau daca se incropeste vreo explicatie rationala sau poate rationalista, curajosi sunt har-Domnului …. pana atunci imi sterg o lacrima si-mi camuflez un zambet!

    1. In timpul liber beau o bere in cinstea lui Dumnezeu !

      Ma autofelicit pentru aceasta propozitie, e mai tare decat intrebarea pusa de profesorul meu de dogmatica la un curs al dumnealui:

      – Se poate posti cu slanina?

      Din 50 de studenti, am fost singurul care am raspuns, da,!N-am sa uit niciodata zambetul mucalit al parintelui profesor si fetele consternate ale colegilor. N-am sa dau raspuns si nici explicatie la prima propozitie din comentariu, sa ramana asa o umbra de malefic peren , trecator ca sufletul celui care a indraznit sa scrie aceste cuvinte.

      P.S.
      Un calugar, coleg de-al meu de studii, trebuia sa intre-n examen , proba orala. Nu prea a apucat sa invete, era cu manastirea-n santier, avea mainile ,,sparte” de lopata si de roaba, emotii, cat incape, ca de, omul era cat de cat pregatit dar nu intr-atat incat sa stea ,,picior peste picior”? Ce mi-a ramas mie vii in amintire au fost cuvintele pe care le-a adresat unui parinte profesor care trecea intamplator pe coridor:

      – Parinte, spuneti o rugaciune pentru mine c-oi da si eu o bere!

      Intelepciune sau nebunie, cum numai la ortodocsi se poate….,de-aceea si iubesc aceasta religie, ma simt ca un copil mic fascinat ca a invatat sa umble …

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s