Un baptist modern, de viță veche: Paul Fiddes (2)


Continuare de AICI.

Încep cu câteva gânduri de la prima sesiune a dr. Paul Fiddes susținută la Institutul Teologic Baptist; după succesul primului episod, lucrurile se vor domoli, cred, acum: tema abordată este una cu tentă confesională și nu mă aștept să prezinte un prea mare interes pentru vizitatorii ortodocși ai acestui blog.

Spiritualitate baptistă. Haideți să recunoaștem că e un subiect care strălucește prin absență în cercurile confesiunii noastre. Eu unul nu mi-am pus până acum problema măcar a existenței unui astfel de domeniu: fie am fost incapabil să cred că se poate conceptualiza așa ceva, fie până acum această expresie era tratată de mintea mea, în mod implicit, ca un oximoron și, în consecință, considerată nevrednică de luat în seamă. Este motivul pentru care am participat la expunerea lui Fiddes cu un real interes, și pot să spun acum, după ce a trecut mai bine de o lună de la eveniment, că nu am fost dezamăgit în așteptările mele.

Cum era de anticipat din partea unui profesor respectabil de la Oxford, Fiddes a prezentat un discurs impecabil structurat, plecând în pași echilibrați de la definiția generală a termenului ”spiritualitate” și conducând mesajul, pe baza unor restricționări ce țin (îmi pare mie) în special de ethosul confesional baptist și mai puțin de o dogmatică anume, înspre ceea ce am putea înțelege noi, baptiștii (însă cred că majoritatea celor enunțate acolo se aplică în egală măsură și altor confesiuni evanghelice, precum cea a penticostalilor și cea a creștinilor după Evanghelie), prin spiritualitatea comunității din care facem parte prin mărturisirea noastră creștină. De fapt, acesta este o primă observație cu privire la spiritualitatea baptistă, așa cum o văd acum: ea nu este foarte strâns legată de dogmă (acest lucru mi se pare mai evident în observarea spiritualității altor spații confesionale, în special al celor ortodoxe și catolice), nici nu este un construct rezultat în urma derulării unui anume tip de proiect eclesial, ci este o rezultantă a modului în care ne mărturisim credința, în special prin închinarea pe care i-o aducem lui Dumnezeu.

Au trecut vreo șase-șapte săptămâni de la acea întâlnire, una de la care, după bunul meu obicei, am luat foarte puține notițe. Asta înseamnă că unele din cele primite atunci au trecut de la stadiul de ziceri la cel de impresii, că unele semințe au încolțit … în orice caz, nu vă așteptați la o cronică a acelei expuneri, nu e cazul.

Spiritualitate – un scurt zoom out

Fiddes a pornit de la o definiție generală a termenului – chiar de la acea spiritualitate decreștinată a lumii seculare – restrângând apoi tot mai mult cadrul discuției. Eu zic că merită, dacă tot suntem aici, să nu ne grăbim: unele consecințe ale ideilor sale sunt fascinante, chiar dacă este posibil ca ele să conducă înspre concluzii la care Fiddes nici nu s-a gândit când ni le-a expus.

În sensul cel mai larg, termenul spiritualitate se referă la una din aspirațiile universale ale omului, cea de a ajunge la un ”dincolo”, precum și la tot ceea ce face omul motivat de aceasta. Vorbim de experiențe care îl conectează pe om cu propriile constructe, cele prin care el evadează – în plan afectiv sau, în unele cazuri, senzorial – din cercul strâmt al acestui Univers teribil de rece. Sunt experiențe cărora omul le atașează o semnificație ”adâncă” (whatever that means) și care, într-un fel sau altul, lasă urme în viața lui.

Foarte important, spiritualitatea este o expresie a alegerii omului (sau a comunității, după caz): ea nu este guvernată de hazard, nici de legi sau principii, ci de libertatea ființei umane. Omul alege ce muzică să asculte, cum să spună lumii ce simte, căror substanțe să își supună trupul și, în general, ce să facă pentru a simți că ”trăiește cu adevărat”.

Astfel, spiritualitatea nu se decantează dintre cele ce i se întâmplă omului, ci din ceea ce alege el – bine, rău, în cunoștință de cauză sau în ignoranță etc – să i se întâmple. Spunem despre cutare om că este spiritual – repet, în sens nereligios – observându-i nu calitățile sale native sau dobândite ci alegerile: cu ce se delectează, ce pasiuni are, prin ce activități găsește el că se ridică deasupra celor de toate zilele. În percepția publică a zilelor noastre, omul care nu are un ”dincolo” în viața lui, care nu iese măcar ocazional din cercul strâmt al responsabilităților sociale pentru a-și trăi viața, este un om nespiritual.

”Dincolo”? Hai să încerc, plecând de la ce spunea Fiddes: spațiul formelor zămislite de mintea omenească, în special cele artistice, tot ce transcende concretul. Acolo sunt lucruri despre care zicem că ”ne completează” (mustește de spiritualitate Jerry Maguire, cu acea celebră declarație de iubire din filmul omonim!), care aduc valoare adăugată obiectelor și faptelor concrete, alminteri seci și fără o semnificație în ele însele. Sunt ”toate celelalte pe care nu le cumpără Mastercard”. Sunt toate poveștile pe care se fundamentează marketingul Crăciunului cu Moși, brazi și zurgălăi. De fapt, întreg mecanismul publicitar al zilelor noastre țintește aici; gândiți-vă numai la reclamele pentru bere, cafea, servicii de telefonie și internet, credite, combustibili, asigurări, detergenți, medicamente, produse de igienă, autoturisme, electrocasnice: aproape toate promit la unison un ”dincolo”, un ceva mai mult și mai important decât produsele promovate. Spiritualitatea, la fel ca sexul, vinde bine în ziua de azi, aproape orice.

Nu mi se pare că viitorul sună bine: suntem înconjurați de ”spiritualitate”, copleșiți de povara ei, așa încât nici nu mai suntem în stare să deosebim lumile între care pendulăm. Cel puțin în spațiul românesc acest lucru ne omoară cu zile prin cultura manelelor, devenită tot mai mult portdrapel al identității noastre.

Prietenii ortodocși suferă și ei, odată cu noi, într-o societate a cărei spiritualitate pare să aibă profunzimile și consistența fierului forjat din care se făceau suporturile de ghivece odinioară. Nu pot să nu observ că în privința spiritualității ortodoxe media românească pare să lucreze puternic pe calea inversă: prin predilecția pentru scandal, pentru îmbrânceli și pentru tot felul de excentricități ea ține morțiș să ne arate ce se întâmplă ”dincoace” de ce înțelege și caută să promoveze biserica prin sărbători, pelerinaje și practica ortodoxă tradițională. Fiecare cu povara lui, ce să-i faci.

Revenind la definiție, mai remarc un lucru: conceptul secular de spiritualitate este derivat din cel religios și, din acest motiv, este posibil ca ele să fie confundate până la completa nedeosebire a lor. Oare nu cumva atunci când un creștin plin de zel apologetic pretinde că orice om, chiar și un ateu, este în esență ”religios”, el vrea să zică ”spiritual”, doar că nu a găsit încă borcănașul potrivit din cămăruța conceptelor sale?

Vă las să rumegați cele de mai sus; spiritualitatea baptistă poate să mai aștepte un pic. Ce-i prea mult nu-i sănătos … Am pornit de la introducerea prelegerii lui Fiddes, și iată unde am ajuns, vai mie!

(va urma)

2 comentarii

  1. In sinea sa fiecare om este spiritual oricat ar fi de subjugat concretului ! E destul sa ridici ochii si sa petreci soarele care apune cu privirea si totul se declanseaza-n tine ! Poate de-aceea carcera e una dintre cele mai grele pedepse in inchisoare, rezista doar acei care isi pot cobora mintea-n suflet!

    Cat despre religios, toti ne-am legat candva de ceva si toti incercam sa ne relegam pentru ca in fiecare dintre noi zambeste o amintire … Aici intervine deja nivelul de perceptie al religiei ,felul reductionist sau universal pe care-l poate cuprinde cu mintea fiecare individ !

  2. Reblogged this on Persona and commented:
    Dionis Bodiu continua seria meditatiilor lui pe marginea pprelegerilor tinute de teologul baptist pritanic Paul Feddes la facultatea de teologie baptista din cadrul Universitatii Bucuresti.

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s