Ca la teatru


Nimeni nu spune nimic, dar toți pretind că aud.

Nimeni nu aude, așa că fiecare pretinde o melodie pe care o fredonează discret.

Nimeni nu fredonează, desigur, așa că în jur e tăcere deplină.

Cu toții vedem tăcerea, dar credem în existența Zgomotului.

Dar Zgomotul e doar o idee: mai bine decât nimic, veți zice.

Da, așa este, numai că în prezența lui toate celelalte idei mor.

Ce bine, însă, că mai sunt unii dintre noi care au auzit Cântecul.

Îi recunoști după mers: niciodată nu îi vei confunda …

Dacă tot nu avem nimic de zis, să ascultăm Cântecul, dragii mei.

Reclame

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s