Omul este bun – Noah (2014)


Mă gândesc să închei seria asta neobișnuit de lungă alocată filmului Noah cu o propunere legată de tema principală a filmului, cea care dă sens întregului demers artistic al lui Darren Aronofsky, privit dintr-o perspectivă pur umanistă.

Omul este bun.

N-a fost întotdeauna așa; în veacurile trecute și-a dus viața bântuit de o grămadă de prejudecăți și de angoase, chinuit de o neostoită lăcomie după resurse care nu întotdeauna i-au aparținut de drept. Un om crud, răutăcios, invidios, avid de putere și de grație cerească. Un om care n-a știut să prețuiască cu adevărat ce i s-a dat.

S-a întâmplat ceva, a venit un potop peste lumea veche (să fie Iluminsmul, să fie Revoluția Franceză,  poate Darwin?) și a înghițit-o cu toate idiosincrasiile ei, iar acum ni se prezintă un om nou, mai bun, mai inteligent, cu adevărat stăpân peste lumea sa. Un om cu adevărat liber. Un om care poate chiar să pună la îndoială pretențiile Cerului de care a ascultat orbește până acum.

… un om mai bun chiar decât dumnezeul care l-a călăuzit în toate veacurile care au trecut …

Din acest motiv, peste omenirea zilelor noastre străluce cu mândrie, pentru eternitate, curcubeul binecuvântării. Nu va mai fi un alt potop, pentru că nu va mai fi nevoie de el: am depășit acest stadiu, iar cale de întoarcere nu mai există.

Omul este bun … acum. Și așa va fi pe vecie.

Acesta este, din punctul meu de vedere, mesajul filmului Noah. El este cel care încovoaie povestea în halul pe care l-ați văzut pe ecrane. Nu e mesajul cu care trebuie să fii de acord (eu nu sunt), ci mesajul de la care poți, eventual, porni o discuție serioasă cu unul care îmbrățișează aceeași perspectivă cu Aronofsky. E mesajul care levitează prin majoritatea minților mai mult sau mai puțin luminate ale veacului în care trăim. Cred că autorii filmului au realizat o producție artistică mediocră, însă din punctul de vedere al consecvenței lor față de concepția pe care o au față de viață, nu am ce să le reporșez.

Este un mesaj optimist; optimismul omului modern, irațional, fără temei, despre care ne vorbea și Schaeffer odată, explică într-o anumită măsură tonul, ușor ridicol în cromatica sa năucitoare, din finalul filmului. O să fie bine, o să vedeți voi. Ne-o garantează Darren Aronofsky. Pe onoarea lui!

Anunțuri

9 gânduri despre “Omul este bun – Noah (2014)

  1. da, pe tot parcursul filmului este folosit un filtru rece de imagine, pentru ca in final tonurile sa capete nuante mult mai calde, vii. mi se pare ca si Tarkowski a folosit procedeul in Calauza, daca faci comparatie intre scenele de la inceput, din bodega, cu cele de la incheiere.

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s