Nu-mi călca în picioare povestea!


Suntem istorii convertite în credințe. Raiul din jurul nostru este clădit din pietrele de temelie ale înaintemergătorilor; în același timp recunoaștem iadul după pavajul meșteșugit din noile găselnițe ale devenirii moderne. Sacrul ne împinge din urmă, prin cele deja întâmplate, profanul ne invită pe cărări nebătătorite, prin cele ce ne umplu visele …

Grozăvia de astăzi – uciderea unor jurnaliști de către extremiști musulmani – ilustrează din plin acest conflict între povestiri sacralizate prin participarea noastră la ele și plăsmuirile fără fond ale celor care vor să o rupă cu trecutul. Un conflict care adesea ”se rezolvă” cu focuri de armă, din nefericire. Nu mă mir: între acestea două nu va fi niciodată pace, nici politică, nici religioasă, nici de alt fel. Cei ce vor călca în picioare istoria, în istorie vor pieri. Cei ce pleacă umili capul în fața istoriilor altora … ar putea supraviețui, poate. Istoriile noastre sacre sunt tot ce avem mai scump. Sunt inflamabile, explozive. Handle with care!

Un minim respect se impune: deși nu cred istoria ta, nu ți-o tăvălesc în mocirlă. Altfel, voi suporta consecințele. Unii vor spune că am fost un erou: dar dacă exagerează? Mai bine nu. Nu pot înțelege un astfel de eroism.

Iar tu, cel ce te ții cu o nedisimulată pasiune de pașii celui de dinainte, retrăind astfel ce a fost atunci, nu uita să mai citești încă odată din cartea-ți, să vezi dacă ai buchisit drept. Asigură-te că ești pe urmele unuia care n-a călcat strâmb. Ceea ce ești depinde de asta. Spune-mi ce istorie te inspiră, ca să îți spun pe cine ești gata să ucizi chiar astăzi, dacă va fi nevoie. Sau, în cazul fericit, să iubești.

22 de comentarii

  1. Tutusi, ar merita sa nu uitam ca exista paradigme religioase divergente. Fondatorul celei mai numeroase religii de astazi a fost scuipat si crucificat de oponentii sai,dar a ales sa ierte pe dusmanii sai, rugandu-se pentru ei ‘Tata, iarta-i, ca nu stiu ce fac!’. Fondatorul celei de-a doua religii (ca numar de aderenti) in mai multe randuri, atunci cand a dobandit puterea, a dat ordin de asasinare a dusmanilor sai. Mie nu-mi place ideea de batjocura la adesea cartilor sfinte (mie sau altora), dar nu inseamna ca atunci cand cineva imi va batjocori cartea sfanta pentru ca asa ii place lui, sau pentru ca imi dispretuieste religia, sau pentru ca pur si simplu o uraste – nu inseamna deci ca atunci ii voi infinge cateva gloante in cap. Daca multi musulmani nu omoara pe cei care le ataca religia, este pentru ca nu urmeaza in toate exemplul fondatorului. La crestini situatia sta invers.

    1. Poate … dar nu este. Sper să fie înțeles mai mult ca fiind ”pro respect”, deși, e adevărat, sunt foarte mici șansele să vedem acest lucru întâmplându-se.

      1. Da, dar și acest ”pro respect” este ambiguu. Islamiștii vor mereu să fie respectați ÎN AFARA țărilor lor. Vor moschei în alte țări fără ca ei să dea drept construcției bisericilor creștine. Ei vor să fie respectați – și asta pot înțelege – dar e o chestiune unidimensională, ei nu vor să respecte la rândul lor celelalte civilizații. Acționează ca un grup de mafioți care, odată jigniți, omoară pe acărcine până își ating obiectivul: seamănă frică.

      2. Noi vrem biserici la ei, ei vor moschei la noi: nu e nimic nou sub soare. Dar aici este vorba de batjocorirea unor lucruri sacre; o țâră de înțelepciune în raportarea la acestea nu ne-ar strica, că nu ne-a chemat nimeni să fim niște Antiohi Epifanici în moscheile lui Mahomed, serios.

      3. Și creștinii vor, și islamiștii vor. Diferența e că ei își iau cu forța dacă nu obțin.

        *
        Vorba unui prieten, si crestinii au fost ofensati si au facut o petitie! Diferenta se face intre petitie si glont.

        Eu nu pot spune acum “au primit ce au meritat”. S-o spuna cine poate.
        *
        Ar mai fi o chestiune. O fi Franta laicizata si nu spune nimeni ca nu e, insa Franta este in plin proces de islamizare in ultimii ani. Daca trebuie sa facem efort de empatie cu islamistii, ar trebui sa nu uitam de francezi. Reactia lor fata de islamisti este asa cum am vazut-o in caricaturi pentru ca islamistii se inmultesc pe teritoriul lor si capata tot mai multe drepturi. Este de inteles! Islamistii vor tot mai mult din ceea ce nu este INCA al lor si il primesc. Daca nu-l primesc, si-l iau cu forta indiferent de zona de pe glob in care ar fi. Ca in tarile lor oricum nu permit libertati cu care nu ar fi de acord. Or asta nu poate fi normal, insa va continua. Asa ca pe buna dreptate francezii se tem de ei si nu-i au la inima. Nu vreau sa-mi imaginez ce am spune daca am avea noi parte de situatia lor.
        Ar fi bine daca ar interveni si cei care stau in Franta si ne-ar povesti cum stau lucrurile.

      4. Ce să zic, Franța este – sau ar trebui să fie – a francezilor. Este de datoria lor să își protejeze interesele – sociale, politice sau religioase – în fața celor care vor să-i cucerească. Ce folos că se tem de catapultele islamiștilor, dacă nu fac nimic ca să oprească acest asediu? Poate se vor trezi și alții și vor înțelege că globalizarea își are limitele ei. Până nu e prea târziu.

      5. Eu nu pot fi indiferentă, am prieteni acolo și am rude acolo. Eu nu-mi pot spune că n-au decât să-și rezolve problemele, granițele. Atacul nu a fost doar pentru charlie. Ele continuă, din păcate, și acum.

      6. Imaginează-ți că dacă eram indiferent, nici nu mă oboseam să urmăresc faptele și să-mi exprim convingeri – am libertatea asta? – asupra lor. Francezii suportă consecințele unor politici pe care le promovează de câteva decenii bune încoace. E adevărul care doare, crunt de tot: culegem ce semănăm. Întotdeauna.

      7. Plus că nu cred că problema poate fi tranșată atât de simplu cu pătrunderea islamicilor în Franța. Și în Occident, în general. Poate fi urmarea regulii ”nu ne dați? Discriminare!” a noii Europe și nu cred că se vor opri aici, securitatea de la noi este deja în alertă. Oare de ce?

      8. Tu ai libertatea de a avea orice poziție dorești. Sunt însă niște lucruri la care poate ne face bine să medităm. Nu e obligatoriu. Cei care vor.

        Dar ce se intampla acum in Franta nu e doar problema Frantei. E si va fi problema intregii Europe. Nu stiu situatia si numarul islamicilor turbulenti din SUA, dar Europa sta rau la capitolul acesta. N-o spun eu, o spun unii istorici contemporani. A nu vedea asta mi se pare periculos in primul rand pentru un element ce ar trebui sa ne fie esential: iubirea si empatia cu celalalt.

        A reduce toate discutiile la charlie, la a fi sau a nu fi charlie imi pare trist si superficial…

        Plus că:
        Nu vreau să mă gândesc ce ar simți alții în privința românilor dacă ar ajunge vreodată România atacată de țigani, de exemplu. ”Ei sunt de vină, le-au dat drepturi, n-au decât să suporte omorurile lor.”

      9. Compari mere cu pere. Dar dacă tot ai adus vorba de țigani: vom culege și în privința lor roadele politicilor de astăzi. Nu va fi vina vietnamezilor sau a mexicanilor dacă situația va scăpa de sub control la noi, ci tot a noastră. Nu mă doare să repet: Ce seamănă omul, aceea va și secera.

  2. …si uite asa …cind necrestini omoara necrestini sar pocaiti in sus in numele democratiei de parca ar fi citit Hebdo la scoala duminicala…pocaitul pina nu e ipocrit nu e evanghelic…cam asa sunau textele din Hebdo …sau chiar mai rau…

    1. si de ce cand necrestinii omoara necrestini n-ar trebui pocaitii sa sara in sus in numele democratiei? ne poti arata un verset din Biblie din care sa deducem ca n-ar trebui sa sara in sus?

      1. …Luca 13.1 la 5…Isus nu a tinut o predica cu caracter umanitar ci a dat un avertisment clar….El nu ar fi spus JE SUIS CHARLIE…

  3. Sunt de aceeasi parere in chestiunile de baza ale articolului.
    Detaliul in care ma impiedic e ca articolul nu are legatura directa cu evenimentele la care fac referire.
    Niste nebuni (intamplator musulmani de data asta) au omorat niste oameni (intamplator pentru motive cu substrat religios).
    Au avut loc crime (care nu au niciodata nici cea mai mica justificare, crime fiind) care nu ar trebui sa aiba alta consecinta decat pedeapsa prevazuta.
    Nu vad legatura cu religia decat la nivel declarativ, de suprafata.
    Religia (nu numai cea musulmana) nu este o persoana deci nimeni, mai cu seama daca se declara crestin, nu are voie sa puna religia lui in balanta cu viata fratelui sau. Punct.

    1. Pot să fiu de acord cu absolut tot ce spui în comentariul de mai sus, doar dacă scoți din el acel cuvânt care, după părerea mea, nu își are locul în el și bruiază întreg sensul mesajului: ”intamplator”. Eu nu cred în ”intamplari”. Nici nu îmi aduc aminte când am folosit acest cuvânt ultima dată, nu-l suport și pace!
      În rest, bine ai revenit între noi, Sam!

      1. „Intamplator” in sensul de „de data asta”. Crime au loc zilnic, „intamplator” si cu alte pretexte in afara celui religios.
        Nu am fost plecat si ma simt bine intre voi oricine ati fi 🙂

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s