Toy-blog (rev.)


Ȋn anii copilăriei – ȋn vremuri lipsite (dar binecuvȃntate …) de tablete, lapţoape şi alte gadgeturi fără de care nu se poate trăi astăzi – ne jucam cu maşinuţe confecţionate din lemn şi din tablă, ȋn căsuţe din scȃndură, cu instrumente confecționate din cutii de conserve. Ne jucam „de-a viaţa”, simulam ȋn universul nostru mic necazuri ale părinților, luptam pentru măreţe idealuri, aşa cum ȋnţelegeam noi că fac oamenii adevăraţi, eroii noștri. Simulam probleme neprevăzute, pe care le rezolvam vitejește, și ne bucuram de lumea iluzorie a jocului ca de o realitate de netăgăduit a vieții. Eram ce ne doream să fim: nimic nu ne stătea în cale.

Acum suntem blogeri. Ne jucăm cu cuvinte confecţionate din semne goale, ȋn fraze ȋncă prost cizelate (prea multe virgule, prea puţine idei, multă ȋnverşunare, penurie de har), cu versete, lozinci şi citate preluate din lumea celor care ȋncă mai gȃndeau cȃte ceva, a long time ago, far in the galaxy … Simulăm sensuri și apostați ai acestora. Aceasta e realitatea noastră, în care ne jucăm „de-a propovăduirea”, mimând o credință virtuală, animați însă de pretenția materialității prezențelor de dincolo de tastaturi, de „impact”, de distribuiri, de „like”-uri, de Top 100.

Bloggingul este un fel de copilărie și târzie, și tristă, a unor maturizați înainte de vreme. Facebook-ul e gângureală de răsfățați ai unei soarte din ce în ce mai concrete în tragismul ei fenomenologic; paradoxal, peretele curge, dar stă pe loc. Ecranul e o albie în care e devărsată în debite tot mai impresionante lenea noastră de a gândi și de rezista devenirii istorice prin zidirea de proiecte cu folos.

Mi-e teamă să nu ne trezim ca-n dilema aceea a filosofului: „Oare eu mă joc cu pisica sau ea este, de fapt, cea care se joacă cu mine?”. Ȋn cazul nostru, nici măcar nu sunt sigur că aş putea deosebi pisica de cel ce o ţine ȋn braţe …

Bloggerul evanghelic al acestor zile este ca o mâță în așteptarea unei ploi care să-i dea un rost decorativ în imaginarul unei colectivități de care se lipește tare greu: se zburlește la toți trecătorii după care, când crede că le-a captat interesul, toarce din nou seducător.

Până când crunta realitate o trezește din nou în baltă. Măcar de-ar fi avut niscai încălțări care să-i ascundă lăbuțele-i jerpelite!

Anunțuri

9 gânduri despre “Toy-blog (rev.)

  1. …asta inseamna ca astia care au blog nu sint maturi…sau ca au dat in mintea copiilor…din pcdv crestin nu i rau …doar ca unii copilandri se joaca cu focul…iadului…

  2. Domnu Marcel , toţi , fără excepţie, ne jucăm cu focul iadului ! Face parte din viaţă , ba mai mult de-atât, ajută la autoevaluare …., dacă suntem sinceri ! Dacă nu , apelăm la ,,punctul de vedere” şi ajungem să vedem doar punctul punând astfel după iad un punct foarte apăsat …

    p.s.

    Ştiţi ce e fascinant in creştinism , în creştinismul pe care-l îndrăgesc eu şi pe care-l predică ,aşa intr-o ,,doară” , vreun ,,jerpelit de popă” ? Biruinţa , laurii nu contează !!! Doar lupta contează , lupta până la capăt …!!!

  3. …lupta pina la capat …dar macar sa fie pe teme biblice cu schimburi de idei si replici la adresa ideilor…crestini la care se refera Dio se lupta intre ei cu o agresivitate jihadista…si am impresia ca nu i poate opri nimic…aici in Suedia e o vorba …cind esti in vizita sa nu vorbesti de politica si religie

  4. Lupta pana la capat e lupta cu tine insuti ! Celorlalti le poti demonstra multe , tie n-ai ce , pentru ca te cunosti ! Doar daca esti ipocrit … Aici e buba …., traim intr-o ipocrizie sincera ! Suntem convinsi ca vom merge in Rai … Oare chiar exista Raiul , sau e o convingere ca sa ne mai stamparam oleaca frica de inevitabil ?

  5. …daca incerci sa lupti cu tine insuti ai pierdut din start… dupa rastignirea eului urmeaza invierea …iar dupa inviere te arati doar fratilor tai …ceilalti te vor crede sau nu doar din cuvinte…

  6. Oare ce-o fi insemnand rastignirea eului , cand se produce acel moment fara de timp ? Nu e oare o lupta continua , maleficul nu e o parte componenta a fiecarui suflet, acea mandrie care ne spune clipa de clipa ca suntem fiinte unice ? Aratandu-te doar celor care te iubesc nu te diferentiaza cu nimic de ceilalti pentru ca si acestia , pana la urma , tot iubesc pe cineva … Sfintenia, intr-adevar incepe cu rastignirea , dar iluminarea n-avem cum s-o primim decat in moarte ! Pana atunci viata nu este altceva decat o continua rastignire ! Ce-o fi dupa aceea , vom vedea ….., sau nu ……….!

  7. …imi permit sa i ti analizez credinta prin prisma celor spuse de tine…ortodoxia nu trece de moarte…tradidiile ortodoxismului se invirt in jurul mortii crestinului nascut din nou…tu intelegi mai bine ce vreau sa spun…si evanghelia lui Pavel este o evanghelie a unui Christos rastignit…crestinismul romanesc ,chiar si cel evanghelic e handicapat de acest mod de gindire care nu permite o relatie de fiu inconjurat de dragoste cu Tatal a crestinului rastignit inviat si nascut din nou…Domnul Hristos a fost nascut din Duhul Lui Dumnezeu,a fost rastignit pentru ca a fost ascultator pina la moarte de Tatal si astfel ne a rascumparat…a inviat pentru ca in El era Viata si pacatele noastre nu au gasit boldul mortii in El…ceea ce face Hristos acum cu biserica celor nascutii din nou evanghelia lui Pavel nu ne spune iar ortodoxia nu intrezareste nimic …dupa inviere Domnul nu S a mai aratat decit celor alesi sa primeasca nasterea din nou…cei nascuti din nou cu adevarat nu vor putea sta intr o biserica ierarhizata dupa incelepciunea omeneasca…

  8. …Florin …crestinul nascut din nou poarta cruce cu el insusi rastignit pe ea…din cind in cind oboseste…vrea sa isi usureze crucea si sa il invie pe cel rastignit ca sa fie crucea mai usoara…toti sfintii ortodoxiei sau luptat cu ei insisi si nu avut timp sa mearga pina la capatul pamintului si sa faca ucenici…uneori cei ce ii citesc devin ucenici lor …cel mult la fel ca ei…

  9. Da , aveti dreptate , mare dreptate ! Monahismul a aparut ca reactie a pervertirii invataturii , apoi s-au pervertit si ei ! Acum ne raman doar acei ,,nebuni dupa Hristos” pe care ii vedem din cand in cand , si , culmea , multi dintre ei nici nu-si zic crestini !

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s