Ce vrem să vedem în filme și ce nu (10) – Trilogia Back to the Future


Un film de aventuri, presărat cu o mulțime de încurcături temporale. O comedie fără mari pretenții de profunzime dramatică (totul, de la jocul actoricesc, la decoruri, stil de filmare și punere în scenă este supradimensionat – în mod intenționat, cred eu – către ridicol, chiar înspre grotesc uneori), datorată totuși unor nume grele precum Steven Spielberg și Robert Zemeckis. Un film bun de văzut cu familia, într-o seară de sfârșit de vară …

… sau …

Dincolo de toate, o apologie a umanismului contemporan și, mai important, o predică despre asumarea proactivă a destinului personal, într-o lume incapabilă să ne mai ofere metanarațiuni. Viitorul ni-l facem noi, ni-l construim bucățică cu bucățică. Răspunderea este a noastră în întregime. Întregul univers se întrupează în fiecare dintre noi: începe cu Big Bang-ul venirii pe lume și colapsează între cele patru scânduri ale sicriului în care fiecare își va găsi odihna. Filmul este o provocare la a gândi în avans, la a ne privi viețile de la coadă la cap și la a opera de pe acum eventualele corecții câștigătoare. E o invitație la călătorie prin propria viață, e adevărat, la o experiență imaginară, însă una foarte profundă, fiind atât de personală …

… o invitație la supunere în fața ei, a zeiței.

Cum adică … ”despre care zeiță vorbesc”? Despre ea, despre Știință!

Iată un exemplu de astfel de omilie, din partea a treia a trilogiei. Marty și Doc se pregătesc să revină din secolul XIX în prezent, în 1985. Există însă o problemă: Doc, omul de știință, inventatorul mașinii timpului, s-a îndrăgostit de o femeie care trăia în 1885. Ce să facă? Cum ar putea să o lase în urma lui?

– Toți trebuie să luăm hotărâri care ne afectează cursul vieții. Tu trebuie să faci ce trebuie să faci, iar eu trebuie să fac ce trebuie să fac. Marty!

– Da?

– Am luat o hotărâre. Nu vin cu tine mâine. Rămân aici.

– Ce tot spui?

– N-are rost să neg. M-am îndrăgostit de Clara.

– Fir-ar să fie! Noi n-avem ce căuta aici. Nici unul din noi. Poate că tu vei fi împușcat mâine. Piatra asta de mormânt ar putea fi a ta în viitor.

Viitorul nu e scris. Poate fi schimbat, știi asta. Oricine își poate face viitorul așa cum vrea. Nu pot permite ca o fotografie să-mi hotărască destinul. Trebuie să-mi trăiesc viața așa cum cred că e bine … în sufletul meu.

– Doc, ești om de știință. Spune-mi, care este lucrul corect de fãcut, judecând rațional?

Ai dreptate … Trebuie măcar să-mi iau rămas-bun de la ea …

Anunțuri

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s