Coincidentia mărturisirii dialectice


Problema de fond a răspunsului pe care Biserica îl are de oferit celor care încearcă să deslușească sensuri spirituale în drama Colectiv este una care scoate în mod strălucit în evidență nevoia de primenire a discursului teologic pe înțelesul celor sătui de prea multe cuvinte. Marca înregistrată a momentului este paradoxul; trebuie să poți rosti – limpede, dar bine temperat – că un club în care se cântă heavy-metal, într-o atmosferă precum cea pe care am văzut-o în filmele care circulă pe rețele, nu este cea mai bună opțiune pe care o are un bun creștin pentru a-și investi timpul liber și în același timp să strigi – credibil, ca unul care a trăit asta – că Dumnezeu nu dorește moartea păcătosului, iar cei ce au murit acolo n-au fost mai păcătoși decât noi.

Deocamdată însă mi se pare că o astfel de simultaneitate în discurs nu este la îndemâna oamenilor Bisericii, iar asta pur și simplu pentru că ei nu sunt învățați încă să comunice în paradox: cuvintele nu sunt suficiente, căci simultaneitatea – fiind o categorie temporală, a experienței – se trăiește, nu se proclamă. Omul modern cere să trăiască mesajul pe care i-l transmiți, nu doar să-l recepționeze prin simțuri. De aia vrea mall-uri (spitalele sunt un pretext), nu biserici.

Nu-i nimic, mai așteptăm.

Anunțuri

6 gânduri despre “Coincidentia mărturisirii dialectice

  1. Eu cred in acel echilibru universal ! Unii-i spun purtare de grija , altii , concurs de imprejurari, cel mai bine, cred, zic eu , e echilibru universal ! Cand totul revine la origini , cand totul se aliniaza independent de vointa unuia sau a altuia !

    Asa s-a intamplat si-acum ! Nu se mai poate gandi in sabloane( ex., comentariul de mai sus), trebuie mult mai mult de atat ! Acum , pentru prima data pe ,,meleagurile” astea , se cere o intoarcere la origini , la dragostea omului fata de om ! Startul s-a dat pentru toti ! Cine-si da seama va inflori ca si Biserica , cine nu , va disparea lasand locul celor care au inteles ! Eu numesc acest fenomen , ,,PRIMENIRE” ! Nici nu visam vreodata ca se va ajunge vreodata sa i se dea sah la ,,rege” !

    Ca sa fiu mai explicit , voi lasa aici o farama din cele spuse de un om al lui Dumnezeu , parintele Teofil Paraianul, staretul orb de la Rohia :

    -Parinte , cum putem schimba oamenii ?
    -Iubeste-i si iubirea te va invata cum s-o faci !

    Vezi , Dyo, pentru Iubire s-a dat ,,startul”! Pentru adevarata iubire , nu pentru aceea a unui dumnezeu inchipuit ! S-a coborat Dumnezeu intre oameni pentru a-i ridica pe oameni la Dumnezeu ! Daca nu-l vor imita pe Dumnezeu vor pieri pe mana lor … Vor ramane doar cei care nu se tem de ,,mocirla” .

  2. Dar cum interpretam Psalmii?
    “Dați sărutare Fiului, ca nu cumva să se mânie și să pieriți pe cale, căci mânia Lui este gata să se aprindă! Ferice de toți cei ce-și găsesc refugiul în El!”
    ‭‭Psalmi‬ ‭2:12‬ ‭NTR‬‬
    http://bible.com/126/psa.2.12.ntr

    “Nici lăudăroșii nu pot sta înaintea ochilor Tăi, iar Tu îi urăști pe toți cei ce săvârșesc nelegiuirea și-i dai pierzării pe cei ce rostesc minciuni. Domnul îi detestă pe oamenii setoși de sânge și înșelători.”
    ‭‭Psalmi‬ ‭5:5-6‬ ‭NTR‬‬
    http://bible.com/126/psa.5.5-6.ntr

    “Dumnezeu este un judecător drept, Dumnezeu se înverșunează împotriva celui rău în fiecare zi. Pentru cel care nu se întoarce la Dumnezeu, El Își ascute sabia, Își încordează arcul și-l țintește. Lui îi pregătește armele morții, săgeți aprinse îi pregătește.”
    ‭‭Psalmi‬ ‭7:11-13‬ ‭NTR‬‬
    http://bible.com/126/psa.7.11-13.ntr

    1. Mai știu și eu câteva. De pildă, Psalm 58:6
      Dumnezeule, zdrobește-le dinții din gurã! Smulge, Doamne, mãselele acestor pui de lei!
      (Psalm 58:6)
      Putem însă dogmatiza un tip de ură pe baza unui Psalm 139:21-22?
      Psalmii, având un mod de adresare în sens invers, dinspre om spre Creatorul său – fără a-și pierde, paradoxal, calitatea de texte de inspirație divină – cer un tip special de abordare hermeneutică, diferit de cel al epistolelor etc. Sunt meniți să clădească în primul rând relații după voia Tatălui, nu dogme. Psalmi sunt dinamici – stările de spirit ale autorilor alternează adesea de la încredere în Dumnezeu la frustrare și teamă … și invers – contextuali și atemporali în același timp. La citirea lor, inima e cea care teologhisește; altfel, într-o apropiere pur scolastică, chiar nu poate garanta nimeni o exegeză dreaptă a lor. Așa cred eu, dar sunt deschis să aud și alte păreri …

  3. Nu* vreau să cert în veci, nici să ţin o mânie necurmată, când înaintea Mea cad în leşin duhurile şi sufletele pe care** le-am făcut.
    17 Din pricina păcatului lăcomiei* lui M-am** mâniat şi l-am lovit, M-am† ascuns, în supărarea Mea, şi cel răzvrătit a urmat şi mai mult pe căile inimii lui.
    18 I-am văzut căile, şi totuşi îl voi* tămădui; îl voi călăuzi şi-l voi mângâia, pe el şi pe cei ce plâng** împreună cu el.
    19 Voi pune lauda* pe buze: ‘Pace, pace celui** de departe şi celui de aproape! – zice Domnul – Da† Eu îl voi tămădui!’
    20 Dar cei răi sunt ca marea înfuriată, care nu se poate linişti şi ale cărei ape aruncă afară noroi şi mâl.
    21 Cei răi n-au pace*”, zice Dumnezeul meu.

    Un text care vă răspunde la nedumerirea evidentă din Psalmii postati ! Se cheamă valoarea antinomică a Bibliei , provocarea celui care citeşte de-a-şi descoperi Adevărul în propria-i inimă …

    Nu vă spun unde este acest text ! În căutarea lui veţi descoperi şi altele ! Asta doar dacă doriţi să ştiţi ! Dacă ştiţi deja , nu mai aveţi ce să descoperiţi pentru că deja ştiţi !

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s