Prin viață, ca-n viață …


Un fapt mărunt, ieșit într-un plan mai vizibil al existenței doar din pricina frecvenței cu care mă lovesc de el: aproape de fiecare dată aleg rândul la o casă de marcat în hyper-market trebuie să aibă loc o dramă care să impieteze asupra bunului mers al lucrurilor și, pe cale de consecință, să-mi consume din prețiosul timp alocat cumpărăturilor. Fie e acolo o casieriță începătoare, care se mișcă foaaarte încet sau, pur și simplu, nu știe cum să procedeze cu plata pe card sau cu bonuri de masă, fie se blochează banda, fie sunt niște produse ale clienților din fața mea care nu pot fi scanate, fie n-au fost cântărite în prealabil legumele și fructele, fie este nevoie de una sau mai multe stornări, fie se termină banda de hârtie de la casa de marcat, fie are un client o nelămurire cu privire la un preț înregistrat pe bon, fie cititorul de card dă rateuri și trebuie folosit unul de la o altă casierie, fie cade un produs de pe bandă și se deteriorează, fiind necesară înlocuirea sa, fie tocmai are loc un schimb de tură, fie un client are peste o sută de produse într-o cutie și trebuie numărate bucată cu bucată, fie România face egal cu Italia în meciul din noaptea precedentă …

Cineva îmi sugera că poate Dumnezeu vrea să mă învețe ceva prin asta. Așa să fie? Sunt ani de zile deja de când trec prin aceeași lecție și tot nu s-a prins de mine. Nu mă pricep să interpretez fapte de viață, asta e. Și câte întrebări nu mi-am pus! Să fie un fel de predestinare? O ucenicie într-ale răbdării? Fac eu ceva greșit? Oh, iar? Oare eu aleg coada la care mă așez sau ea mă alege pe mine?

Până la apariția răspunsului izbăvitor mă gândesc ca data viitoare să mă îndrept spre zona casieriilor cu ochii închiși …

3 gânduri despre “Prin viață, ca-n viață …

  1. Te stiam statistician 🙂 La supermarket ca la Maica Parascheva imbulzeala mare domle.
    In alta ordine de idei poate Alde Sus iti transmite un mesaj ceva, sa ajuti aproapele care se straduie sa-si plateasca facturile din vanzarile de la magazinul lui din coltul strazii.

  2. E un test destul de greu : sa ai rabdare ! Mai mult de atat : sa ai rabdare si sa nu gandesti raul !

    Eu asa m-am nascut , cu o doza putin mai mare de rabdare , dar pentru sotia mea este o adevarata provocare cand se intampla cate-un incident din’asta pe la casele de marcat …

    E atat de greu sa-l suporti pe celalalt ….! Si cand te gandesti ca esti chemat sa-l iubesti …!!!? E bun testul , e bun pentru autoevaluare ! De-aia nu prea dau eu cu ,,paru desavarsirii crestinesti” …, nu ma lasa multele astea cotidiene , printre care si statul la rand …

  3. Poate Dumnezeu iti creeaza timp sa-i privesti pe cei din jur….sa vezi sarmanul care poate nu-si poate plati macar o paine sau o banana…..am trecut prin acelasi test ani de zile pana l-am inteles. De atunci, am ochi in toate directiile si-i caut eu pe cei care au nevoie de un ajutor mic, si culmea, linia unde ma asez, zboara nu alta, si tot timpul ii platesc intai painea sarmanului, sa fiu sigur ca am bani…daca raman eu fara, vin maine!

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s