Mijlocul este mesajul (3) – Like


Tot așa cum civilizația virtuală tinde să modeleze paradigma propovăduirii, transformând-o în distribuire, ea nu lasă nici ascultarea neprelucrată pe nicovala unui mijloc puțin participativ, însă atât de influent datorită efectelor și afectelor pe care le produce (mai ales atunci când lipsește): Like-ul. Nu se mai plătește prețul înțelegerii, al reflecției și al asimilării. Toate acestea cer timp, iar timpul se măsoară în gigabiți astăzi. Like-ul, asemeni distribuirii, ne angajează pe un traseu paradigmatic al simultaneității în relația cauză – efect. Printr-un simplu click, îi spui proprietarului mesajului că ai primit ce ți-a transmis și îi confirmi alinierea la setul comun de norme ce consfințesc relația voastră. A da Like înseamnă a înțelege. Alături de imagine – căci ea însăși este privită ca depozitar al sensului unui aranjament anume – acest mijloc scurtcircuitează un întreg proces.

Imaginile și like-urile sunt asemeni băuturilor carbogazoase de doi bani, unele mai ieftine decât apa pură. Sunt mijloace facile de a procura viteză în procesul satisfacerii unor nevoi. Cele mai grozave efecte ale acestora, însă, se produc în timp. Folosim atâtea scurtături ale unuia dintre cele mai frumoase procese în care mintea și inima omului se poate angaja pe acest pământ – cel al înțelegerii – până vom ajunge, treptat și pe nebănuite, să nu mai pricepem nimic pe lumea asta. Înțelegerea se mecanicizează, se descompune în procese repetitive pe orizontală. Iar trăirea, acea prindere demodată a beculețului, se pierde în negura vremurilor în care totul era, paradoxal, și pierdere de timp și câștig pentru minte și trup ….

Soluția? Soluția, fie-vă limpede, nu e nici iconoclasmul, nici abținerea de la a da Like. Este nevoie să înțelegem ce ne scapă printre degete și să nu ne lăsăm asimilați de val. Să începem să auzim, să reflectăm și să facem un bob de liniște înainte de a pretinde că un mesaj anume a ajuns la noi. Să facem pasul regăsirii, înainte de a ne pierde între alții, la fel de pierduți ca noi. Să ștergem praful de pe oglinzi. Să ne ridicăm privirea spre veșnicie. Căci, cum zice și psalmistul, ca să pricepi că Dumnezeu este … trebuie să te oprești. El este într-o necontenită mișcare. Șezi și ascultă-I frumusețea!

P.S. Dă „Like” la această postare dacă ești o persoană inteligentă!

Anunțuri

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s