Încă n-am priceput asta, dar nu e nici o grabă. Arătăm ca niște copii cărora le ies măselele de minte, agitați, irascibili, încăpățânați, răsfățați. Dar, în realitate, noi nu suntem așa. Suntem efecte ale recalibrării mijloacelor prin care comunicăm; acum toate sunt orientate spre a produce cât mai multă înțelegere, într-un timp cât mai scurt (dacă se poate instant), în baza unui efort minim, atât din partea celui ce comunică, cât și a receptorului. De fapt, tocmai această simultaneitate ne joacă festa: nu mai știi cu adevărat cine e transmițător și cine receptor, pentru că feedback-ul vine atât de repede, uneori parcă mai repede decât obiectul care l-a generat …

Privești o hartă, un grafic, o lozincă și înțelegi totul. Acesta e mediul nostru de viețuire. Nici nu ne mai putem imagina o altfel de lume, căci suntem chiar lumea. Și nu ne dezvoltăm, doar ne întindem.

Peștii nu își spun niciodată unul altuia că sunt uzi.

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s