Cinematografia americană nu ar fi ce este dacă nu ar exista Al doilea Amendament al Constituției, cel care protejează dreptul cetățenilor americani de a deține arme de foc, pe care să le aibă la purtător și, eventual, să le folosească: pentru sport, pentru vânătoare, pentru auto-apărare. Scoateți pistoalele din filmele de acțiune pe care le știți: praful și pulberea se alege de ele. În absența acestui simbol american al libertății, care i-a vrăjit până și pe unii drept-mărturisitori ai credinței creștine de peste Ocean, cinemaul american s-ar fi înecat, probabil, în inflația de siropuri și glumițe care mai estompează nițel, asemeni unei veste de protecție, hegemonia împușcăturii în civilizația media de la ei. De fapt, filmul este o transpunere foc cu foc, dacă nu în rafală uneori, a unui blocaj al mentalului american, rămas și în al treilea mileniu extrem de sensibil în a-și păzi cu strășnicie acest drept. Mor oamenii pe capete în filme – cine să-i mai numere? – după cum mor și în atentate: niciodată nu e de vină pistolul, adică mijlocul, ci doar cel ce ține mâna pe trăgaci. Omul este imun la mirajul puterii pe care un pistol i-l oferă, tot așa cum este imun la mesajul reclamelor publicitare. Marshall McLuhan s-ar tăvăli de râs când ar auzi cu ce inepții însă se mai hrănesc unele minți înfierbântate ale mileniului III.

Funcționează și în sens opus: lobbyul unor apărători ai acestui drept de a fi luate măsuri doar împotriva băieților răi, pentru ca cei buni să nu aibă de suferit în dreptul lor, însă nu și în privința obiectului în sine (arma de foc, despre ea vorbesc: de ea să nu vă atingeți!) ne sugerează că da, America este percepută chiar din interior ca un imens film cu pușcături (cum li se zicea pe vremea copilăriei mele) în care băieții buni vor găsi întodeauna o cale să-i termine – cum altfel decât folosind un pistol sau o pușcă? – pe cei certați cu legea.

Armele nu ucid, ci oamenii, zice sloganul, din vechime.

Dar eu vă zic că și armele ucid; mai mult, o fac în ambele direcții ale cătării …

… numai că oamenii au iubit mai mult ficțiunea …

Reclame

Un gând despre “Despre ficțiune, ca despre un praf de pușcă

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s