În afara timpului


Cei care ați trecut prin perioada casetelor (audio sau video) și ați savurat ca mine plăcerea derulării lor, fie înainte, fie înapoi, știți că viteza cu care se întâmpla acest lucru nu era aceeași: de regulă, pe rewind derularea unei casete dura mai mult. Așa cum nu e în viață: momentele de anticipare ale viitoarelor bucurii ne par scandalos de lungi, în timp ce amintirile ne răscolesc mințile adesea pe nemestecate. Eram atunci, fără să vrem, martori ai relativizării unor percepții temporale și victime ale unei perspective clasice, newtoniene, cu privire la timp și spațiu: totul este o chestiune de viteză! Dar lucrurile nu era în puterea noastră. Doar apăsam pe buton, căci restul îl făcea casetofonul. Numai să nu se prindă banda …😉

Unul dintre efectele digitalizării este tocmai eliberarea pașilor pe care îi facem prin felurite istorii – filme, piese muzicale etc – de cătușele secvențialității, capacitatea pe care am dobândit-o în a ne poziționa, printr-un simplu click, oriunde dorim pe scala temporală. Nu mai avem ce derula. Asta, cumva, ne scoate în afara timpului. Uitați-vă, de pildă, la peretele Rețelei: se atemporalizează tot mai mult, își pierde fluiditatea cronologică. Primează alte criterii de ordonare în așezarea „activităților” pe perete, fie algoritmi complicați, fie nivelul de interes al postărilor, fie alte elemente mai mult sau mai puțin obscure. Iarăși, acestea nu depind de noi. Deși …

Deși, ca o ironie, ne-a rămas scroll-ul. Derulăm ecrane acum, iar acest lucru are loc în timp real, în simultaneitatea acționării rotiței de mouse și a vizualizării rezultatului. Senzația creată este – din nou – de domnie cele peste ale timpului, peste viață. Ca și cum ecranul ar fi viața. Ca și cum noi am scurge timpul.

Înțeleg altfel acum această secvență din Călăuza lui Tarkovsky, una dintre cele mai frumoase „derulări” pe care ni le-a oferit până acum cinematografia până acum. Ne aduce aminte de realitatea risipirii fiecăruia dintre noi, de faptul că altcineva deapănă timpul și activitățile, de nevoia cufundării în viața de dincoace de pixeli și megabytes, în cele ale spiritului:

 

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s