De la #metoo la #whattodo, un hop cu care fiecare dintre noi este dator


Una dintre cele mai incomode prezumții ideologice pe care este așezată revolta progresiștilor cauzată de scoaterea la lumină a abuzurilor lui Harvey Weinstein și a altor prădători de acest fel – aproape la fel de incomodă precum însăși grozăvia acelor fapte – este realitatea pe care trebuie să o admită aceștia în privința părților implicate. Vorbim, ne place sau nu, și despre identitatea de gen, cu ponoase și cu foloase, după caz. Mai mult decât în anii ce au trecut se vorbește răspicat despre femei și despre condiția lor în societate (nu despre non-binaribigenders, trigenders etc) și despre măgării comise de bărbați (vezi paranteza anterioară). Se strigă ce nu s-a mai strigat de ceva vreme, căci prea fuserăm ocupați cu a crăpa de plăcere în fața unor super-feline precum cele pe care ni le-au propus în ultimii ani Mad Max: Furry Road, Star Wars VII sau Wonder Woman, despre vulnerabilitatea femeii, despre nevoia ei de a fi ascultată și înțeleasă, chiar și despre aproape uitata ei feminitate … Aud din nou strigându-se despre bărbați că ar fi o țâră mai mușchiuloși, dar și că sunt mai greu de ostoit atunci când intră în anumite fibrilații, mai ales în aceste vremuri viu colorate, în care tot ce e în jurul nostru este îmbibat tot mai generos în erotism și ațâțare de plăceri.

Dacă, însă, e să vă spun de ce crapă inima mea de plăcere zilele astea, încă în toiul acestui scandal și fără a trece cu vedere urâțenia metehnelor rudimentare ale urmașilor lui Adam care necesită o ne-echivocă punere la punct, apoi este pentru că văd că se repune cu tot mai multă îndrăzneală problema comportamentului bărbătesc cavaleresc normal, ăla care era valabil și în zilele măsurate de nesimțirea lui Weinstein după alte cutume, zice el. Dacă a ajuns până și CNN să le ofere bărbaților lecții de decență înseamnă că nu se mai poate, fraților, le-a ajuns și lor mucul la deget. Cică, de pildă, give extra-space after dark. Ia gândiți-vă câți feminiști și progresiști ar fi spus asta doar cu vreo o lună în urmă!

Dar să-i lăsăm pe ei în pace, mai important este că ni se reamintesc niște lucruri de bun simț cu privire la ce înseamnă să te comporți ca un bărbat adevărat cu o fiică a Evei. Poate că încă nu au fost toate scoase la lumină, așa că am mai cules câteva și de pe ale noastre meleaguri:

* deschizi frumușel ușa și o inviți înaintea ta; îi cedezi locul în mijlocul de transport în comun; nu te iei la întrecere cu ea la dat din coate în cazuri de aglomerație la unele evenimente

* îi spui ospătarului de la restaurant (pentru că mulți dintre ai noștri nu știu asta) că întâi este întrebată femeia ce dorește să comande; evident, ea este și prima servită cu produsele comandate

* îi spui șoferului cu care ai contractat un transport că nu urci în autobuzul său până nu dă jos de pe parasolar și de prin alte locuri mai mult sau mai puțin ostentative toate pozele cu gagici îmbrăcate sumar sau chiar dezbrăcate, afișate oricum fără un rost anume; în general, taximetriștii s-au cam debarasat de obiceiuri din astea, din fericire.

* faci schimbul de pneuri într-un atelier de vulcanizare care nu are expuse pe pereți reclame la tot felul de unelte, mașinării și accesorii promovate de către femei costumate provocator (sau necostumate!); valabil și pentru alte tipuri de astfel de servicii (vânzări și reparații de drujbe, mașini de găurit, tot felul de scule și agregate etc)

* „Yes, it`s a woman!”? Nu, repetă-ți asta în gând, ori de câte ori te enervezi în trafic pe o persoană care chiar respectă regulile de circulație, dă prioritate, merge cu viteza legală etc: o face și pentru siguranța ta. Adu-ți aminte, în timp ce îți potolești într-un mod corespunzător mânia, că cele mai măgării în trafic – adesea însoțite de adevărate tragedii – tot bărbații le fac, asta e

* asumă-ți slujbele murdare fără comentarii și mârâieli; de la transportului gunoiului la tomberon și desfundatul țevilor la alte „chestii nașpa” … fii bărbat mai ales în astfel de situații; același lucru este valabil și în privința împărțirii poverilor: dovedește-ți puterea și caracterul punând tu umărul la urnirea celor mai grele poveri!

* abține-te de la orice comentariu (admirativ, ironic, batjocoritor) legat de aspectul unei fete / femei atunci când îi vezi poza pe FB; dacă totuși simți un impuls irezistibil de a reacționa într-un fel și nu știi ce să faci, un Like e suficient, dacă nu prea mult

* micile gesturi, știi tu: ridică-te respectuos de pe scaun când faci cunoștință (sau dai mâna) cu o femeie, ia-i haina și pune-o în cuier, introdu întâi femeile atunci când e nevoie să prezinți un grup, ai răbdare dacă mai zăbovește o clipă 😉 …

* nu te băga unde nu e nasul tău priceput în a adulmeca: mai bine nu-ți da cu părerea despre cum e să fii femeie, despre cât suferă și cât nu suferă o femeie în diferite contexte, încă prost croite de către bărbați, sau chiar despre cât de bine este că există chestii precum #metoo; nici măcar despre durerile nașterii nu da expertize, că nici tu n-ai vrea ca o femeie să îți explice ție cum vine chestia aia cu prostata, da?

* iată încă un motiv să stai departe de manele! Hai că poți!

* nu folosi feminismul despre care citești sau auzi din toate părțile ca o scuză pentru a nu face nici una din cele de mai sus, pentru a nu dărui flori sau aprecieri sincere și, în general, pentru a nu fi un adevărat domn în orice situație

E un început, scris așa, în pripă. Sunt convins că lista se poate rotunji și nuanța mult mai bine. Dar cele de mai sus sunt lucruri culese, vorba poetului, „din viață”. Am observat obiceiuri proaste modelate între băieți, încă din pruncie, prin comunitățile în care am lucrat și lucrez în continuare. Ele trebuie adresate și corectate cât mai devreme, atât în familie, cât și la școală sau în societate. Unele pot părea mărunte, dar să nu uităm că fiecare gest, cât de mic, transmite un mesaj și produce niște efecte. Să-i lăsăm pe cei din lumea mare să și le rezolve pe ale lor, dar să nu uităm că suntem datori să ne tratăm de ale noastre (ne)simțiri și (ne)faceri.

Pas cu pas, fără contenire. Fii parte a soluției, măcar începe cu ceva, cât de puțin …

Anunțuri

Un gând despre “De la #metoo la #whattodo, un hop cu care fiecare dintre noi este dator

  1. Pot sa afirm (doar ori decat depinde cine citeste) atat >>> CORECT !

    p.s. (e musai sa fie unul) desigur desuetitudinea prin prisma egalitatii dorite (nu am inteles bine de cine si de ce dar asta este alta povestire) si vanate a cararii greutatilor si a pupatului mainii intr-un gest de eleganta nu de servitute ar trebui ancorata in meandrele actualitatii contemporane, am zis.

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s