Trebuie spus, Nea Potidea (sau Potidaea, depinde de … nu știu ce, așa e cu numele astea grecești) nu este de găsit pe locuri de frunte în nici o prezentare a peninsulei Halkidiki. Faima ei turistică pălește față de cea a unor locații consacrate precum Kalithea, Neos Marmaras, Ouranopoli, Sarti, Vourvourou sau chiar a micuțului Possidi. Am ales, totuși, să stăm aici pentru cinci zile, atrași de ideea pachetului complet: este cel mai îngust loc al brațului Kassandra, chiar la intrare, având mai puțin de un kilometru de pe un țărm pe altul. Asta înseamnă plajă ziua, pe latura nordică, de unde ai vedere până hăt spre Sithonia, și apusuri de soare pe latura de sus, cu deschidere amplă la Marea Egee. Ce să-i faci, astea ne sunt slăbiciunile, apa caldă, nisipul fierbinte și soarele de la apus. Ne-am urmat visul, ca de obicei.
Nea Potidea este o localitate cumva ruptă în două de șoseaua cu regim de autostradă care vine dinspre Tesalonic, prin Nea Moudania, și se pierde undeva în apropiere de centrul Kassandrei. Nu există treceri pietonale peste șosea! În privința asta, înapoierea grecilor față de turci, ceva mai atenți la aspecte practice, este evidentă. Singura trecere pietonală de pe o parte pe alta este la capăt, pe lângă canal și pe sub șosea, dar asta înseamnă un ocol semnificativ, mai ales pentru cei care, asemeni nouă, sunt cazați în cealaltă extremitate a zonei de stațiune. Cel mai adesea, din rațiuni ce țin de timp, nu din lene, am mers din zona de stațiune în orașul propriu-zis, situat dincolo de autostradă, cu mașina.
Altfel, am trecut și pe jos pe lângă canal; eu un drum ce merită străbătut măcar odată, de dragul clătirii ochilor …
Stațiunea
E micuță, oarecum muncitorească (îmi aduce aminte de Mangalia), dar oferă cam tot ce e nevoie: plajă cât vezi cu ochii, spațiu de promenadă, câteva magazinuțe pentru cumpărături de bază (pâine, lapte, niște fructe etc) și chiar un părculeț de distracții pentru cei mici. Se găsesc o mulțime de spații de cazare de toate mărimile și pentru toate buzunarele (în special pentru zona medie/buget).
Restaurantele nu lipsesc, însă toate sunt profilate pe … pizza, paste și alte chestii ce nu au în clin și mânecă cu Grecia. Gyrosul este o excentricitate prin aceste locuri; se pare că turiștii vor să mănânce ca la mama acasă, asta e.
Pentru o aprovizionare mai de soi, trebuie căutat Lidl. Există unul la vreo 7 km, în interiorul peninsulei, lângă Nea Fokea, dar pentru mai multe opțiuni (Lidl, Matsoutis etc) se poate merge pe drumul spre Tesalonic, în Nea Moudania, cel mai mare oraș din zonă (sunt vreo 10 km, însă în mare parte pe autostradă).
Pentru a cumpăra și alte lucruri decât cele adresate stomacului (suveniruri, ceramică, artizanat etc) va trebui să căutați în altă parte. Cea mai bună recomandare rămâne Kalithea, la vreo 19 km distanță, plină de magazine de tot felul și pentru toate gusturile. Dacă nu stați în această localitate, un pic cam aglomerată, vă recomand să încercați și plaja de acolo: este una dintre cele mai bune din Halkidiki!
Majoritatea turiștilor veniți în Nea Potidea provin din spațiul ex-iugoslav, dar am întâlnit și români, chiar și … italieni. În general, se poate spune că este o stațiune curată și bine întreținută. Unele locații, atât din Grecia, cât și din Turcia, ne-au surprins neplăcut din acest punct de vedere.
Noi am găsit o cazare pe booking, undeva în zona de pe povârniș. Singurul ei dezavantaj era faptul că trebuia să urcăm la întoarcere de plajă (un drum de câteva minute).
În schimb, aici am avut parte de o liniște cum rar s-a mai văzut în Grecia (poate doar în Agios Georgios-sud, unde am avut căsuța noastră), iar vederea la mare a fost superbă. Cafeluța de dimineață mi-a savurat-o de fiecare dată pe balcon, în briza răcoroasă venită dinspre golf. Evident, acest peisaj m-a convins să fac de două ori efortul de a mă trezi și admira, respectiv consemna pe cardurile SD, răsăritul soarelui, de undeva de dincolo de dealurile Sithoniei.
Plaja
Cum am zis, este o plajă spațioasă. Există zone amenajate, cu șezlonguri și tot tacâmul, dar și spații unde poți să te întinzi cu ce ți-ai adus de acasă. Unele pensiuni oferă șezlonguri și umbreluțe, la cheie (sunt prinse cu lanțuri în jurul suportului de umbrelă). Pentru că nu e foarte solicitată, plaja poate să arate uneori cam deprimantă și neîngrijită. Moda asta cu lanțuri și lacăte este de dată recentă; în anii trecuți nu am pomenit așa ceva, toate erau lăsate pe plajă la liber, iar a doua zi erau găsite acolo intacte. Se pare însă că vremurile s-au mai stricat nițel. Să fie de vină metehnele turiștilor veniți de pe meleaguri ca a le noastre? Sper că nu.
Apa este caldă și lină. Rareori se văd valuri. La intrare sunt pietricele, dar după ce apa ajunge la genunchi totul este minunat, nisipul fin intrându-și în drepturi. Dacă avansezi foarte mult, apar unele petice de alge, dar asta când oricum nu mai poți să le atingi cu picioarele. Noi le-am găsit vrednice de explorat, folosind căștile de scufundare din dotare.
Deoarece intrarea în apă este lină, plaja din Nea Potidea pare a fi preferată de familiile cu copii mici. Asta nu este de speriat, pentru că spațiu este suficient, și pe plajă și în apă, pentru toată lumea.
Orașul
Am trecut de câteva ori de partea cealaltă, pentru a-l vizita. Nimic deosebit, în afară de faptul că aici se găsesc cam toate cele de trebuință, niște magazine mai bine aprovizionate, brutării și o piață. Biserica din centru, fie și numai privită din afară, este impresionantă.
Într-o zi mai fără soare ne-am plimbat pe faleză (în partea asta nu există plajă). Peisajul este foarte frumos, datorită țărmului înalt și stâncos. În fiecare seară am venit în micuța zonă portuară pentru a ne clăti ochii în lumina apusului de soare.
Concluzii
Nea Potidea merită o oprire de vreo trei-patru zile pentru plajă, băi bune în mare și promenade liniștite în lumina apusului de soare. Altfel, asemeni majorității stațiunilor întinse dinspre Nea Moudania și Paralia Dyonisiou spre Tesalonic, este nespectaculoasă, destinată parcă clasei muncitoare grecești și răsăritene. Cu avantajele și inconvenientele de rigoare …
P.S. Pentru că ați fost cuminți și ați citit până la capăt, un mic bonus …
dyo 
M-am simţit foarte bine, în aceasă dimineaţă, aici şi lângă o cafea am savurat şi bonusul. Mulţumesc!