Pot evanghelicii să producă portaluri de informare care să nu arate precum NewsNet Creștin?


Întrebarea mea este un ecou la o interogație, oarecum retorică, de pe FB a lui Lucian Bălănescu. El întreba dacă se poate concepe ceva la un nivel mai jos, dar eu vă întreb dacă se poate construi ceva mai bun.

Ca să nu vă fierb prea mult, răspunsul meu este … nț.

În linii mari, motivele nu diferă substanțial de cele care explicau existența unui răspuns deloc plăcut la o altă întrebare dureroasă, pusă de Teofil Stanciu cu vreo câțiva ani în urmă: De ce nu pot scrie evanghelicii literatură de calitate? Adică, nu suntem structurați pentru un discurs „rece” pentru că ardem prea tare. Pe deoparte, existența evanghelică este unidimensională și exclude ideea (tradițională) de parcurs, cea în care devenirea este rodul unor acțiuni cam de multișor uitate în acest spațiu confesional („cum fierul ascute fierul” … când ați auzit asta pentru ultima dată în vreo biserică?). Pe de alta, este iluzia aceea a fratelui mai mare cu care fiecare evanghelic este ispitit să se ridice din pat în fiecare dimineață, aceea că el este în acest moment potrivit la locul potrivit. Aceasta este definiția evanghelică a victoriei, mă rog, a biruinței de dinainte de adevărata punere la picioarele Domnului a tuturor vrășmașilor noș…, scuze, Lui.

De ce nu pot evanghelicii să facă filme bune? Nu știu, v-am spus doar că nu o fac. Unul dintre motivele principale, după părerea mea, este acela că se trăiește cu așteptarea ca filmele să predice. Or, predicile se spun de la amvoane, nu în sălile de cinema. Fiecare borcan să-și cunoască lungul raftului.

Dar să uităm de toate astea, a trecut mult timp de atunci. Nu mai plângeți, a fost crudă învinuirea. Mai am un motiv de pus pe tavă, de data asta unul care nu-i incriminează pe evanghelici, ci, dimpotrivă, ar trebui să îi mângâie. Mijloacele. Portalul, prin natura lui, este un mijloc inadecvat unui discurs omogen. Ele amestecă obiecte care, în sensul stabilit de McLuhan acestor termeni, sunt de naturi diferite. Informațiile sunt fierbinți, de aceea ele provoacă reacții rapide, combustii, însă inhibă participarea. Te-ai informat, ai reacționat, te duci la culcare. Informațiile circulă prin excelență prin mijloace fierbinți, de înaltă definiție și care modelează iluzii ale simultaneității (s-a dus vremea când știrea venea prin gura unui mesager ca cel de la Maraton …). De aceea explozia informațională este strâns legată de cea a mijloacelor de comunicare adecvate, în special a televiziunii și a internetului (coabitarea știrii cu radioul a fost una hibridă, de excepție, pentru că radioul este rece, participativ: mai țineți minte imaginile acelea cu întreaga suflare alipită cu urechile de difuzor, ascultând un comunicat despre începerea sau încheierea unui război, de demult?).

Omiliile, pe de altă parte, sunt, în mod tradițional, reci; ele sunt rodul unei culturi orale, de joasă definiție, care îl invită la pe ascultător la reflecție, introspecție, contemplație uneori, adică la participare. Chiar și epistolele pastorale intră tot în această nișă a mijloacelor.

Cam asta oferă, în hărnicia lui, NewsNet Creștin: informații și omilii. Turnați acest amestec neprincipial într-o matriță a cărui material principal îl constituie teama față de aproapele. O teamă care generează dispreț, ură pe alocuri și o înverșunare demnă de cauze mai bune într-o țară în care mult prea mulți copii se duc la culcare flămânzi și nu au acces la mijloace elementare de educație. (Berdiaev, tată, ia adu-ne aminte despre valoarea spirituală a preocupării pentru pâine aproapelui …) O teamă veche, pe care eu am detectat-o în spațiul evanghelic încă de prin anii 90”, înscrisă pe atunci într-un alt sistem de coordonate (frica de creștinul ortodox). O teamă pentru care eu nu știu să propun un leac aplicabil unei comunități atât de mari. O boală a căror semne le poate constata fiecare în dreptul său; în privința asta, fiecare se judecă pe sine și ia măsurile de tratament potrivite. Am văzut și miracole, în această privință. Voi reveni asupra subiectului, cât mai curând, sper.

În orice caz, întorcându-ne la fumigenele noastre, acest mix constituie o rețetă garantată pentru transformarea unui proiect realizat cu intenții – bănuiesc și sper măcar atât – onorabile într-o mahala cu nimic mai presus de cele consacrate, precum cea a Antenei 3.[1]

Dar nu este și nu va fi niciodată o scuză atunci când se pune problema dezinformării.

Pentru dezinformare vina o poartă nu mijlocul folosit, ci mesagerul. Întotdeauna. Pentru asta nu s-au inventat scuze, justificări sau eschive, ci doar ispășiri. Realizate de Altcineva. Cu jertfă de sânge, nu cu distribuiri.

[1] Care Antenă, vă aduc aminte, a fost găsită onorabilă, nu cu multă vreme în urmă, de unii evanghelici, tot așa, pentru a trece puntea. Că doar asta este metoda patentată de a ajunge unde este nevoie, trecând peste obstacolele acestei lumi, să te faci frate cu cine e este disponibil. Ghiciți cine se oferă!

4 gânduri despre “Pot evanghelicii să producă portaluri de informare care să nu arate precum NewsNet Creștin?

  1. „De ce nu pot scrie evanghelicii literatură de calitate?”!
    Este o întrebare foarte bună și desigur legitimă. Dar, ar mai urma și altele: Cine poate spune ce este aceea „literatură de calitate”? Sau: Cine sunt „evanghelicii”? Sau, poate: Ce este „adevărul”?
    Deci, chiar și acestea își așteaptă răspunsul, ținând seama bineînțeles de ceea ce spune Scriptura că:
    Nu este niciun om neprihănit, niciunul măcar.
    Nu este niciunul care să aibă pricepere. Nu este niciunul care să caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu.
    Toţi s-au abătut şi au ajuns nişte netrebnici. Nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar. (Romani 3:10-12)
    Dar, s-o luăm cu încetul, poate vom avea câteva răspunsuri „de calitate”, la una din cele trei întrebări sau poate chiar la toate trei.

    1. Una dintre cele mai facile metode de deconstruire a unui discurs contemporan rămâne cea aplicată în comentariul tău: punerea definițiilor sub semnul întrebării. Aflată însă în sinergie cu apelul (retoric) la o instanță care să ne valideze judecățile de valoare, acest demers contestator își pierde credibilitatea: nu știm cine ne poate valida acea instanță. Și nu știm nici cine poate valida instanța care validează instanța anterioară. And so on, forever and evăr.
      Astfel, nu am altă opțiune pentru a-ți răspunde în afară de cea clasică:
      În ce privește literatura, sunt suficiente voci care merită crezute și care s-au exprimat pe subiect. Îmi vin în minte, la o frugală scanare, Marius Cruceru, Teofil Stanciu și Dorin Mureșan. O veritabilă treime literară!
      În ce privește filmele, trusssssssssssst me. 🙂
      Iar în ce privește portalurile creștine, nu știu cine ar putea fi mai competent decât Alin Cristea. 😉
      De acord, nici unul dintre aceștia nu face binele, însă, așa cum o spune textul citat de tine, nimeni nu e mai breaz oricum. Așa că, n-avem altă șansă în afară de cea a cunoașterii reciproce și a apropierii. Încrederea se zidește în timp. Ea adevărat, se poate pierde într- clipită, dar astea sunt riscuri pe care oricum ni le asumăm în viață, încă din fragedă pruncie …

  2. Mulțumesc de răspuns! S-a spus multe lucruri, deșii nu s-a răspuns la toate întrebările.
    Dar, așa cum și tu ai găsit metode „mai facile” pentru a răspunde, tot astfel și eu voi căuta să analizez numai câte ceva din ceea ce ai spus. Şi voi face acest lucru în lumina cuvântului lui Dumnezeu.
    – Ai spus că, ” . . . nimeni nu e mai breaz oricum.”
    R. Da, acest lucru este adevărat. Biblia spune acest lucru la, Psalmul 14:3
    – Şi, ai mai spus: „Așa că, n-avem altă șansă în afară de cea a cunoașterii reciproce și a apropierii.”
    R. „Şansă”, la ce?
    R. „Cunoaștere reciprocă și apropiere”. . . ?! La ce ar ajuta unui om să cunoască un alt om, dacă nu-l cunoaște pe Dumnezeu? La ce ar folosi acestui om să se apropie de un alt om, oricare ar fi el, dacă nu se apropie Dumnezeu (1 Petru 2:4)?
    Oricât de bună ar fi această „cunoaștere reciprocă sau apropiere” despre care vorbești și despre care spui că, ar fi de altfel „singura șansă”, ea nu ar duce nicăieri în altă parte decât la moarte.
    Pe când a avea viața veșnică, aceasta este o altă cale (despre care tu nu ai amintit nimic), aceasta deci, vine prin cunoașterea lui Dumnezeu.
    Ioan 17:3 Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu.
    Chiar și mai mult, aceasta este într-adevăr „singura șansă”.
    – Ai mai spus și „Încrederea se zidește în timp.”
    R. Serios? „Încredere în om”? Acest lucru nu se poate nici „în timp”, precum spui și nici altfel, fiindcă Sfânta Scriptură spune la Ieremia 17:5: Aşa vorbeşte Domnul: „Blestemat să fie omul care se încrede în om, care se sprijină pe un muritor şi îşi abate inima de la Domnul!
    – Iar la început ai spus: „. . . nu știm cine ne poate valida acea instanță. Și nu știm nici cine poate valida instanța care validează instanța anterioară.”
    R. Cum de nu știți? Că doar este spus că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu, iar Cuvântul (care este Isus Hristos) este Dumnezeu, iar acest lucru este spus la Ioan 1:1.
    Cuvântul şi Dumnezeu sunt unul şi acelaşi (de ex. Galateni 3:8; Apocalipsa 19:13). Desigur, nu vorbim de hârtie, cerneală sau de coperţile cărții, ci tot ceea ce spune cuvântul. Cuvântul este adevărul, (Ioan 14:6) iar El este Dumnezeu.

    Căci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna! Toate cuvintele gurii mele sunt drepte, n-au nimic neadevărat, nici sucit în ele. Toate sunt lămurite pentru cel priceput şi drepte pentru cei ce au găsit ştiinţa. Primiţi mai degrabă învăţăturile mele decât argintul, şi mai degrabă ştiinţa decât aurul scump. Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult decât mărgăritarele, şi niciun lucru de preţ nu se poate asemui cu ea. (Proverbele 8:8-11; citiți și 2 Samuel 7:28; Ioan 17:17)

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s