engri bărds


Demult, în pom, pe o cracă foarte îndepărtată …

Vântul bate, frunzele foșnesc, copacul crește.

Pe una dintre crengi, zarvă mare: un cârd micuț și vesel colorat, însă extrem de vocal, cere să fie bătute cuie în creangă. Cică ar fi mai bine așa și toată lumea ar putea să se așeze mai confortabil pe cracă. Fiecare păsărică s-ar putea bucura de cuiul său. În plus, acesta este și un element de progres. Majoritatea celorlalte crengi și-au bătut cuie și le merge foarte bine, toată lumea este fericită. Nu se poate ca tocmai noi să fim cei mai înapoiați! Doar trăim în același copac, nu?

Pe de altă parte, cârdul cel mare, alcătuit din zburătoare cu un penaj ceva mai omogen și oarecum fad, nu prea dă semne că ar agrea această idee. Dimpotrivă. „Neam de neamul nostru n-a bătut până acum un cui în craca asta!” Există și teama că nu se vor opri aici, că vor dori să fixeze și frunze în aceste cuie. S-a întâmplat pe alte crengi, iar acum nu le mai deosebești frunzișul, nu mai știi dacă este artificial sau natural. Să păstrăm frunzele așa cum sunt!

Cam ăsta e fondul problemei. Se luptă din greu, se lasă cu pene fluturate în vânt și se aruncă  în toate direcțiile cu găinațuri consistente. Dinspre alte crengi, cele mai sus, se arată cu aripa și se aud ciripituri: „Până când veți rămâne în starea asta?” Din lumea lor, toate se văd așa cum trebuie. Absența cuielor este strigătoare la cer: cum vor putea păsăricile mai mici să stea în siguranță? „Dar până acum, cum au stat, hm?” răspund cele care nu vor să audă de cuie și ciocane. S-a pus chiar și problema tăierii crengii, numai că, în acest caz, au ajuns la concluzia că problema cuielor și a frunzelor artificiale va deveni una redundantă, așa că au abandonat repede gândul.

Cu ce sunt frunzele naturale mai de soi decât cele artificiale? Discriminare! Toate frunzele au dreptul să fie recunoscute ca atare, dau din cioc cu îndârjire cele din cârdul luminatelor. Păi, întreabă tradiționalistele, atunci de ce nu ruginesc?

Pe de altă parte, a fost exprimată și îngrijorarea cu privire la sănătatea pomului. Cuiele nu îi vor face bine. Dimpotrivă, a venit replica din tabăra adversă, studiile au dovedit că prezența cuielor nu dăunează pomului. Ba, mai mult, se pare că fierul din ele ar ajuta la creștere. Dacă vreți să știți ce dăunează pomului, au trecut la atac înaripatele viu colorate: sunt cuiburile voastre, realizate din vreascuri. S-a calculat că dacă s-ar păstra acest ritm de folosire a vreascurilor pentru construirea de cuiburi în mai puțin de o sută de ani pomul acesta ar rămâne fără crengi. Asta e adevărata problemă! În mod normal, se concluziona, ar trebui să trăim cu toatele în căsuțe făcute de cercetași. Așa vom salva copacul, poate întreaga pădure.

Cuiele, s-a filozofat, vor rezolva o mulțime de alte necazuri. Cum ar fi, de pildă, problema inechității păsărești. Dacă vom bate toate cuiele la același nivel, păsăricile vor fi egale între ele. Mă rog, vor fi necesare mici aranjamente, o floare la ureche. Va trebui să le sancționăm pe zburătoarele incorecte, cu aripi mai lungi și care se așează pe crenguțe. Dacă este necesar, vom tăia crenguțele care urcă cu nerușinare; de asemenea, frunzele în exces vor fi extrase de pe crenguțe și date la câini. De acum încolo, cu toții vom ședea pe cuie!

Altfel, ce să vă zic, pentru cuie există oferte cu duiumul. S-au găsit și ciocănitori dispuse să le bată, pe gratis, în schimbul viermilor ce vor fi găsiți sub coajă. Numai voință să fie.

Cârdul majoritar fierbe. Greu de rezistat unei astfel de presiuni! Cum să-i faci față? Cineva a venit, însă, cu o idee. Ce simplă este! Și ce practică și ușor de îndeplinit! Un pițigoi înțelept a zis așa: ce-ar fi dacă am da o lege care să prevină apariția oricărei inițiative de genul acesteia? Să zicem astfel: „Pe craca noastră vor fi numite frunze doar cele crecute în mod natural”. Zis și făcut. S-au făcut toate demersurile necesare. Când toate cele ale firii au fost împlinite, au venit cu textul legii pe o plăcuță de lemn și au fixat-o bine cu patru șuruburi, la îmbinarea cu trunchiul, ca să vadă și celelalte crengi cum stau lucrurile pe aici. După ce șurubelnița (în cruce) și-a făcut treaba, au cercetat temeinicia fixării plăcuței. Nici o furtună nu o va dovedi!

Odată reglementată problema frunzelor, pentru păsăricile care au visat la o cracă plină de cuie s-a găsit o soluție de compromis: capsele de lemn. Nu sunt la fel de comode, dar par a constitui o alternativă decentă. Gurile rele spun că se vor trezi niște ghiare rău intenționate care să capseze și frunze, ba chiar și fructe, dar să nu ne grăbim: o vom rezolva și pe asta când va fi cazul.

Ce se întâmplă, însă, dacă pădurarul va dori să găsească vreun fruct în acel pom?

Pofta-n cui!

(Brrrrrrrmmmmm!)

2 comentarii

  1. Vajnicele pasarele necolorate sunt de admirat in avantul lor de a salva copacul (si padurea).
    Si au probabil dreptate cand zic ca cuiele dauneaza grav sanatatii. Mai ales ca stapanul padurii a dat de inteles (cam demultisor si nu foarte clar pentru toti) ca nu prea-i plac cuiele.

    Dar ce miroase a gainat in toata povestea e tocmai ce se intampla pe langa pom.

    Unu la mana, pomul nu face fructe doar din cauza unor cuie, cat ar fi ele de periculoase,
    ci mai ales datorita tonelor de mici gainaturi bagate sub frunze de curajoasele pasarele.

    Doi, in tufisul din spate e hultanul si ai lui ortaci care abia asteapta ca pasarelele sa fie cu ochii la placuta ca sa le sterpeleasca ouale din cuib.

    Si inca una, cine citeste placuta de lemn mai de-aproape poate vedea ca nu-i vorba de definitia frunzelor din copac, crescute natural sau nu, ci despre cele de iarba! Chiar asa? Of, cata zarva inutila…

    E drept ca unele pasarele din tarile calde, mai pragmatice din fire, ii dau de zor cu minunea aparitiei tablitei, ca n-ar trebui sa ne pese de hultan, ca, stim noi bine, stapanul ar gandi exact la fel ca aceste pasarele. La lupta, deci. Jos cu coloratele si planurile lor ascunse!

    Dar cu putoarea cum ramane?

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s