Dacă tot m-ați întrebat …

Reporterul: Dacă ai putea schimba trecutul, ce ai schimba?

Dyo: Oh, cu ce să încep? Păi, aș face cumva să renunțăm la poziția bipedă și să ne cățărăm în copaci, consumând numai banane eco. Și să nu mai avem animale de companie, trăiesc pe spatele nostru, nerușinatele! Aș schimba în așa fel încât noi să fim oamenii de companie ai animalelor, să vadă și ele că nu e treabă pentru oricine.

Reporterul: Dacă veți participa vreodată la alegeri pentru funcția de asistent administrator de bloc, vă dați seama că cele spuse mai sus pot fi folosite împotriva dumneavoastră? Se vor găsi răuvoitori care nu le vor înțelege și le vor posta pe perete …

Dyo: Dar ce am zis? Eu doar am descris un demers dialectic și fenomenologic aplicat spațiului biodiversității liberal-creștine, cu accent pe o perspectivă antropologică post-deconstructivistă, în care eul-sine se regăsește reflectat în matricea disonanțelor noetice dintre efectele teoriilor multi-biodiverse și cele motrice existențiale …

Reporterul: Aha …

Pilda celei de-a doua risipiri (last update)

Demult, într-o Scriptură foarte îndepărtată …

[…]

După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în țara aceea, și el a început să ducă lipsă.

Atunci s-a dus şi s-a lipit de unul din locuitorii țării aceleia, care l-a trimes pe ogoarele lui să-i păzească porcii.

Mult ar fi dorit el să se sature cu roșcovele pe care le mâncau porcii, dar nu i le da nimeni.

Și-a venit în fire, și a zis:

Câți argați ai tatălui meu au belșug de pâine, iar eu mor de foame aici! Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu, și-i voi zice: „Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta, și nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argații tăi.”

Și-atunci el va trebui să le zică robilor săi să aducă repede haina cea mai bună, și să mă îmbrace cu ea; să  îmi pună un inel în deget, și încălțăminte în picioare. Va porunci să aducă vițelul cel îngrășat, și să îtaie.  Va striga: „Să mâncăm și să ne veselim; căci acest fiu al meu era mort, și a înviat; era pierdut, și a fost găsit!”

Și atunci ne vom veseli …

Oh, și să vezi ce ciudă o să îi fie fratelui meu!

Ce gândim când nu citim (22)

Ați auzit că s-a zis: «Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte».

Dar Eu vă spun cum să vă împotriviți celui ce vă face rău. Aceluia care te lovește peste obrazul drept, parează-i lovitura cu brațul drept, fă o priză cu stângul și răsucește, apoi întoarce-l și dă-i un brânci pe spate.

(Dintr-un fel de evanghelie cap. 5:38-39)

Prin orbire

Prin orbire

Toma, zis Geamăn, unul din cei doisprezece, nu era cu ei cînd a venit Isus.

Ceilalți ucenici i-au zis deci: „Am vãzut pe Domnul!” Dar el le-a răspuns: „Dacă nu voi vedea în mînile Lui semnul cuielor și dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor și dacă nu voi pune mîna mea în coasta Lui, nu voi crede.”

Dupã opt zile, ucenicii lui Isus erau iarăși în casă; și era și Toma împreunã cu ei. Pe cînd erau ușile încuiate, a venit Isus, a stătut în mijloc și le-a zis: „Pace vouă!”

Apoi a zis lui Toma: „Adu-ți degetul încoace și uită-te la mînile Mele; și adu-ți mîna și pune-o în coasta Mea; și nu fi necredincios, ci credincios.”

Drept răspuns, Toma I-a zis: „Domnul meu și Dumnezeul meu!”

„Tomo” i-a zis Isus, „pentru cã M’ai vãzut, ai crezut. Numai că credința vine în urma auzirii; așa că, îmi pare rău, dar nu se pune.”

(o „cetire” după Evanghelia lui Ioan)

Despre Je suis or je ne suis pas. Pe românește

De ce-i plângi doar pe cei uciși în Paris? Au fost atentate și în Kenya. Ai plâns atunci? Dar pentru cei din Nigeria, hm? Dar pentru cei din Palestina? Dar …

Există destule voci care întrețin în spațiul public un astfel de discurs. Problema de fond care ne este semnalată, la pachet cu un guilty feeling consistent, este că simțim discriminatoriu cu nenorociții acestei lumii. Nu ne dor în mod proporțional toate dramele pe care le auzim. Tratăm diferit tragedia de la Colectiv față de majoritatea celorlalte evenimente care au loc pe continentul african sau în alte depărtări. Ne pasă mai mult de un avion care se prăbușește în tinda casei noastre decât de unul care își găsește sfârșitul prin nisipurile Egiptului. Haideți să recunoaștem: nu solidarizăm cu toate victimele tuturor dezastrelor de pe mapamond. Întrebarea pe care o pun e: suntem, din acest motiv, niște nesimțiți?

Trebuie spus, Citește în continuare „Despre Je suis or je ne suis pas. Pe românește”

Ce gȃndim cȃnd nu citim (20)

Și atunci se va arăta acel Nelegiuit, pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale, și-l va prăpădi cu arătarea venirii Sale.

Arătarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne și puteri mincinoase,

și cu toate amăgirile nelegiuirii pentru cei ce sînt pe calea pierzării, pentru că n-au fost aleși ca să fie mântuiți.

Din această pricină, Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună:

Pentru ca toți cei ce n-au fost aleși pentru cer, ci au fost rânduiți pentru nelegiuire, să fie osândiți.

Noi însă, frați prea iubiți de Domnul, trebuie să mulțumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, căci dela început Dumnezeu v-a ales pentru mântuire și pentru a-i judeca pe ei cum se cuvine.

(dupe 2 Tesaloniceni 3:8-13)