Dacă poftiți Halkidiki: de la Vrasna, Stavros, Olympiada, Ouranopoli și Hanioti, la Kalithea și Possidi

Încerc o centralizare a locurilor din Halkidiki prin care ne-am petrecut în ultimii 15 ani, începând cu disclaimer util și de bun simț: unele dintre aceste localității au fost vizitate cu destul de mulți ani în urmă pentru ca observațiile atunci făcute să nu mai corespundă în totalitate cu realitatea de astăzi. 

Din acest motiv, în măsura posibilităților, am încercat să aduc la zi informațiile, fie în virtutea faptului că am revenit în acele zone, fie a informațiilor (de încredere) pe care le-am obținut de la alți prieteni. 

Unul dintre factorii esențiali care a influențat turismul în Halkidiki, în special în ultimul deceniu, este creșterea exponențială a numărului de vizitatori sârbi și macedoneni (mă refer la Macedonia de Nord, desigur) în zonă. Deoarece distanța de parcurs nu este mare, mulți își permit să vină fie și numai pentru weekend, ceea ce face ca în aceste zile aglomerația de pe plaje să o concureze pe cea de pe plajele românești. Este uimitor să vezi cum se pot schimba unele lucruri într-o perioadă de timp relativ scurtă; plaje care odinioară erau goale, astăzi sunt ticsite de șezlonguri.

Dincolo de efectele, îndrăznesc a spune, negative ale creșterii fluxului de turiști în zonă, Halkidiki încă are potențial pentru a oferi vacanțe superbe, cu condiția să știi cum să alegi și să îți programezi sejurul. Gama de opțiuni este una diversă, pentru toate gusturile. 

Ordinea în care sunt aranjate localitățile urmează linia țărmului, începând dinspre Kavala. În paranteză, am pus anii în care fie am trecut, fie chiar am stat în localitate).

Nea Vrasna (2018)

Tehnic vorbind, Nea Vrasna nu este în Halkidiki. Totuși, o includ aici pentru că nu merită o postare separată; pe de altă parte, dacă tot am trecut pe acolo, cred că ar fi bine să vă spun cum stau lucrurile, ca să nu faceți aceeași greșeală.

Am stat aici trei zile, într-un fel de tranzit înspre locuri (mult) mai frumoase … Evia.

Stațiunea este înțesată de sârbi și macedoneni, cu pleșcavițele și muzicile de rigoare. Plajele, deși mari, fac față cu greu invaziei de turiști, așa că te simți ca la Eforie în plin sezon. Apa era murdară când am trecut noi prea acolo, tulbure și plină de alge.

Nici cazarea, până la urmă, deși la un nivel de preț peste medie, nu ne-a încântat. Este poate cea mai puțin plăcută experință de acest fel din Grecia. Aș prefera-o oricărei stațiuni românești. Totuși, de la greci am pretenții, pentru pot oferi mult mai mult.

Rating: 2/5.

Stavros (2007, 2008, 2011, 2012, 2017) 

Este primul orăşel de la intrarea în Halkidiki. Se întinde pe o distanţă considerabilă de-a lungul şoselei principale, iar plaja este şi ea foarte lungă. Apa este foarte liniştită, aproape ca a unui lac, şi e foarte potrivită pentru joaca copiilor. Cadrul pare oarecum anost; pentru o vacanţă în Halkidiki eu zic că e păcat să nu intraţi mai în adâncul peninsulei. Am trecut pe aici de mai multe ori, mai degrabă în tranzit, la despărțire de Halkidiki.

Totuşi, serile sunt destul de animate şi plăcute, cu magazine multe şi foarte accesibile dpdv al preţului.

Staţiunea este una preferată de turişti din fosta Iugoslavie, îndeosebi de sârbi. Se găsesc şi ruşi pe aici, chiar între cei ce oferă cazare (mă rog, Ucraina etc, etc).  Preţurile sunt rezonabile, mai mici decât cele din staţiuni de notorietate. Gyrosul pe care l-am avut în Stavros a fost unul dintre cele mai bune pe care le-am consumat în Grecia …

Rating: 3/5

Olympiada (2007, 2012)

De la Stavros, continuând drumul înspre est, se ajunge în acest oraş cu o plajă fumoasă, poziţionat într-un cadru natural plăcut, dar oarecum plictisitor. Trebuie să fii un fan declarat al vacanţelor liniştite, cu plimbări pe străzi pustii şi cu foarte puţine magazine deschise pentru a prefera o astfel de staţiune … aşa că, ne-am urcat în maşină şi am mers mai departe …

Între timp, poate că situația s-a schimbat, așa că puteți să îi dați o șansă.

Rating: 2,5/5

Ierissos (2007,2008)

Nici când am fost acolo nu am avut mulște de spus despre acest oraș (vezi AICI). Îl consemnez, dar vă recomand să mergeți mai departe …

Rating: 2/5

Ouranoupoli (2007, 2008)

Acesta este ultimul bastion al turismului secular în faţa Muntelui Athos. Este un orăşel micuţ, dar cochet. Nu are decât o singură plajă proprie, foarte mică, cu multe pietre atât în nisip cât şi în mare. La vreo doi kilometri însă, pe drum înapoi, se găsesc plaje foarte bune, din toate punctele de vedere. Ele sunt gestionate de hotelurile amplasate pe coastă și ar fi bine să fie verificată starea lor actuală, în special în privința accesului.

Din Ouranoupoli se pot face croaziere pe mare în preajma Muntelui Sfânt sau plimbări pe jos până la graniţa cu zona mănăstirilor. Am avut parte de unul dintre cele mai frumoase apusuri de soare aici, undeva în spatele insulei Amouliani.

Plimbările de seară prin acest oraş au un farmec aparte: turnul din oraş, mica faleză, mulţimea bărcuţelor din port dar şi forfota de pe străzi te îmbie să stai treaz până târziu. Câtă vreme am stat în Ierissos, am găsit că acest oraş este o opţiune mai atractivă pentru a ne petrece timpul, la graniţa dintre sacru şi profan, sau poate mai bine, dintre spiritul mercantil şi emoţia religioasă.

Rating: (3/5)

Sarti (2008)

Este unul din locurile despre care am auzit că s-a schimbat mult de la vizita noastră. Se găseau plaje golașe când am fost noi acolo, adevărate oaze de liniște. Astăzi ele sunt aglomerate și nu mai au farmecul de odinioară. Totuși, stațiunea rămâne una frumoasă și ofertantă. 

O descriere mai detaliată găsiți AICI.

Rating: (4,5/5)

Neos Marmaras (2007)

A fost primul contact adevărat cu o stațiune estivală grecească. Amintiri de neuitat …

Din păcate nu am mai ajuns pe acolo. Totuși, mi-e greu să cred că și-a pierdut savoarea.

Despre aventura noastră de atunci am scris AICI.

Rating: (4,5/5)

Psakoudia (2019)

Este amplasată între brațele Sithonia și Kassandra, beneficiind de o plajă destul de generoasă de nisip, cu unele porțiuni de alge pe alocuri.

Fără a fi între cele mai grozave locații din Halkidiki, Psakoudia ne-a oferit o experiență frumoasă. Are tot ce îi trebuie, de la magazine pentru aprovizionare cu cele necesare, la restaurante și nimicuri. Găsești în ea și agitație și oaze de liniște, după cum ți-e voia. Nu este departe de Ormos Panagias, un port de unde se pot face croaziere spre Athos și Amouliani (merită din plin!).

Spre nord plaja este sălbatică, neamenajată, apa fiind dominată de vegetație marină. Este mai potrivită pentru promenade. În zona centrală se găsesc șezlongurile, iar mai înspre sud, este marea agitație (se aude muzică, așa, cam ca pe la noi).

Este una din stațiunile în care predomină turiștii sârbi. Totuși, nu ca la Nea Vrasna.

Rating: (3/5)

Kalives – Gerakini (2017)

Kalives este un mic sătuc între brațele Sithonia și Kassandra, lângă Gerakini.

Este atât de mic, că nu are decât vreo trei restaurante. În schimb, erau niște magazinuțe alimentare destul de bine aprovizionate pentru cele de consum zilnic.

Viața de noapte … zero. Pentru noi, acest lucru nu a fost un dezavantaj: oricum doream să ne bucurăm de ultimele zile ale sejurului în Grecia într-o atmosferă mai liniștită.

Am stat la o cazare care oferea și o zonă de plajă proprie, cu șezlong și umbrele. Altfel, plaja este imensă, de nisip, și încă pustie, pentru că sunt prea puțini turiști pentru a o tulbura.

O recomand celor ce preferă liniștea, fie și numai pentru câteva zile, în alternanță cu tumultul celorlalte stațiuni.

Rating: (3,5/5)

Nea Potidea (2017)

Localitate aflată la intrare în Kassandra, cu acces pe ambele laturi ale peninsulei. Pe cea de nord se poate face plajă, iar pe cea de la sud se fac plimbări frumoase și poze la apus.

E o stațiune pe care o recomand. Mai multe detalii, cu poze și video, AICI:

Rating: (3,5/5)

Kalithea (2008, 2017)

Una dintre cele mai mari stațiuni ale Kassandrei. Ne-a lăsat o amintire minunată cu ocazia primei vizite. La a doua, am constat că și-a păstrat farmecul, cu mențiunea că traficul este ceva mai aglomerat și forfota generală ceva mai intensă.

Despre ea am scris la vremea potrivită AICI.

Rating: 4,5/5.

Hanioti (2008)

Amplasat către extremitatea de nord-est a braţului Kassandra, Hanioti este un oraş din categoria celor mari, dacă-l comparăm cu celelalte de până acum. Piaţa centrală este foarte frumos amenajată şi oferă un spaţiu pentru promenade asemănător cu Kalithea. Gyros-ul pe care l-am mâncat aici a fost unul dintre cele mai bune din Grecia.

Plaja se întinde pe o distanţă mare, dar este îngustă. Apa este foarte adâncă; după doar câţiva paşi îţi ajunge până la gât, ceea ce înseamnă că dacă aveţi copii va trebui să-i supraveghiaţi cu atenţie.

Deşi nu am stat peste noapte în acest oraş cred că el poate oferi o vacanţă frumoasă celor care vin cu maşina până aici.

Rating: (3,5/5)

Possidi (2008, 2017)

Unul dintre cele mai plăcute sejururi din Halkidiki, de neuitat, aici s-a petrecut. Asta poate și pentru că am găsit o cazare pe coasta țărmului, cu coborâre pe scări la o superbă plajă privată.

Ai tot ce îți trebuie aici pentru o vacanță de vis, plaje bune, spații de promenadă generoase, taverne îmbietoare, forfotă bine temperată, bună-dispoziție, peisaj …

Detalii despre această locație minunată AICI.

Rating: 5/5.