Pocăiţi cu faţă umană


Pe când eram copil de vreo opt-nouă ani, circula prin cartierul nostru un zvon despre o sectă de pocăiţi care răpesc copii şi îi duc undeva departe, prin nordul ţării, pentru a-i creşte şi educa după învăţăturile lor. Fără îndoială neîntemeiat, mai ales că eram în epoca comunistă, zvonul ne-a ţinut vigilenţi pentru o vreme şi suspicioşi faţă de orice străin care traversa spaţiul nostru de joacă.

Am crescut de atunci adăugând la această imagine rudimentară despre pocăiţi şi alte crâmpeie de folclor popular, tot mai rafinate: oameni care se adună pe ascuns prin case pentru a oficia ritualuri ciudate, răzvrătiţi împotriva ortodocşilor ( de aia nu-şi fac cruce şi nu pupă iacoanele ) şi care trăiesc pe baza unei liste întreagi de negaţii – nu beau, nu fumează, nu se uită la televizor, nu dansează, nu ascultă decât muzica lor, nu se duc la cinema, nu-şi serbează zilele de naştere, nu lucrează sâmbăta ( nu ştiu cum se descurcau în faţa pretenţiilor regimului ) şi alte din acestea, din ce în ce mai stricte şi mai ciudate. Când am ajuns înspre majorat, informaţiile pe care le aveam despre pocăiţi includeau şi unele istorii deocheate despre serile lor de veghe, numite de unii agape, şi despre spălările de creier de care aveau parte noii veniţi, ajunşi în chip nefericit printre ei.

Ajuns în Cluj, ca student, am avut ocazia să cunosc în viaţa de căminist tineri foarte diverşi după vorbă şi port; pe lângă ortodocşi, am interacţionat cu atei, yoghini, reformaţi, unitarieni, penticostali, musulmani şi greco-catolici. Un student penticostal m-a invitat într-o duminică, în biserica lui, la un botez. Am acceptat: l-am văzut pe respectivul ca fiind un băiat cât se poate de normal. E adevărat că evita băutura şi ţigările – indispensabile în sesiune! – şi că ieşea din cameră atunci când bubuia Metallica în boxe; în rest însă era considerat un băiat de treabă.

Nu mi-a plăcut deloc ce am văzut acolo. Şocul cultural a fost mare, începând cu fanfara care duduia într-o sală plină ochi de oameni, continuând cu cântecele versificate ciudat ( unele parcă în nu se “brodeau” deloc cu locul şi momentul acela ) şi încheind binenţeles cu botezul în sine. Mă uitam la acei tineri care intrau în apă şi îmi părea rău pentru ei; viaţa lor “adevărată” se încheia aici şi începea o alta, plină de privaţiuni, restricţii, dogmatism, activism şi lipsă de bucurie. Totuşi, în ciuda acestor lucruri, faptul decisiv pentru mine a fost să văd că mă aflu totuşi între oameni cât de cât normali şi că imaginea mea despre ei, formată în atâţia ani de dezinformări, necesită nişte radicale corecţii.

Imaginea pocăiţilor români nu este aceeaşi prin toate regiunile ţării. Nici pocăiţii nu sunt la fel peste tot, şi asta e adevărat. Aura creată în jurul acestei comunităţi îmbină şi ea percepţii contradictorii; unii scot în evidenţă organizarea lor şi unitatea de care dau dovadă, spiritul de întrajutorare reciprocă, hărnicia şi, mai ales, corectitudinea de care dau dovadă (le e frică să fure). Alţii nu pot să scape din păienjenişul de etichetări cu care pocăiţii au fost gratulaţi de-a lungul anilor: sectanţi, bigoţi, înguşti, ipocriţi, răzvrătiţi, necredincioşi, anti-români, încuiaţi, deviaţi, ne-educaţi … sunt convins că mai ştiţi şi voi.

Cum sunt deci pocăiţii, dacă dăm deoparte perdeaua de mitologie ţesută în jurul comunităţii lor? După vreo optsprezece ani de când îi cunosc, aş putea spune şi eu câte ceva. E tare rău să ai păreri formate pe seama zvonurilor, a istorisirilor tendenţioase, a etichetărilor pline de răutate sau a opiniilor formate din contacte izolate cu aceştia.

Pocăiţii trăiesc pe aceeaşi planetă cu ceilalţi locuitori ai ei. Asta înseamnă că respiră acelaşi aer cu restul omenirii. Pot să vadă şi ei frumuseţea unui apus de soare sau a unui peisaj montan. Locuiesc în case cât se poate de normale pe care aceiaşi hoţi îi vizitează uneori. La piaţă unii se târguiesc, ca toată lumea, şi plătesc cu aceiaşi bani ca toată lumea. Copii lor buchisesc aceleaşi litere ale alfabetului, aritmetica pocăiască este nemodificată faţă de standard; nici pocăiţii nu reuşesc să ducă printr-un punct exterior unei drepte mai mult decât o paralelă la aceasta. Şoferi, fiţi pe pace, pocăiţi conduc aceleaşi maşini ca şi voi, după aceleaşi reguli.

Pocăiţii iubesc, suferă, plâng, speră, se bucură şi se mânie şi ceilalţi din jurul lor. În toate astea însă ei – măcar unii, dacă nu cei mai mulţi – cred că nu sunt singuri şi că Cineva este foarte aproape, veghind asupra fiecărui aspect din vieţile lor. Nu sunt perfecţi: unii depăşesc viteza legală în localitate sau în afara ei, greşesc socoteli matematice, se ceartă, rănesc, se contrazic, se poartă cu nasul pe sus, critică, bârfesc, se uită la meciuri de fotbal(!), îşi pierd răbdarea, se răzgândesc, uită, ignoră, persiflează, polemizează, agasează, linguşesc, parvin şi mituiesc ca şi restul omenirii civilizate.

Pocăiţii se îmbolnăvesc. Uneori – vă vine să credeţi? – mai şi mor. Moartea unei doamne din Timişoara, înmormântată zilele trecute, mi-a adus aminte însă că e ceva special în credinţa lor, a pocăiţilor, care îi face să îşi spună cu adevărat “La revedere” în astfel de momente. Ai în astfel de ocazii conştienţa unei despărţiri doar pentru o vreme. În schimb, am participat la destule înmormântări ortodoxe ca să pot spune că această conştienţă a speranţei cam lipseşte dintre aceştia; când sicriul este acoperit ei chiar cred că nu vor mai vedea acea persoană vreodată.

E greu să-i prinzi în câteva cuvinte; în ciuda unităţii lor proverbiale, şi care la rândul ei trebuie suspectată de idealizare, pocaiţii nu au toate lucrurile clare şi bine bătute în cuie, în ograda lor. Nu toţi sunt siguri dacă e bine sau nu să aduci soft ilegal de pe net, nu toţi au aceleaşi păreri despre machiaje şi îmbrăcăminte, nu toţi cred că ortodocşii vor ajunge in corpore în iad şi nu toţi sunt de acord cu faptul că nu e bine să cânţi Gaudeamus Igitur în biserică. Şi, că tot suntem aici, nu toţi sunt chiar aşa de cinstiţi precum se spune: ar fi bine ca angajatul pocăit să fie şi el supus aceloraşi rigori de dare de socoteală ca şi restul lumii.

Ei, da, aţi înţeles. Pocăiţii sunt oameni. Nu sunt nici zombie, nici îngeri, nici extratereştri. Ceea ce îi diferenţiază de alţi oameni este o anumită aromă a speranţei lor creştine, bazată pe faptul că ei pun un accent puternic pe relaţia lor personală cu Dumnezeu. Iau Scriptura, atât cât pot, ceva mai în serios decât mulţi dintre ortodocşi – haideţi, recunoaşteţi! – şi cei mai mulţi încearcă să ducă o viaţă cât mai curată şi decentă. Au programe bisericeşti ceva mai excentrice, recunosc, dar dacă v-aţi fi născut în America şi aţi fi asistat în România la o slujbă ortodoxă aţi fi avut aceeaşi părere.

Cred că în lumea de azi nu ne mai putem permite să ne lăsăm opiniile noastre despre oameni prejudiciate de mituri, percepţii eronate şi poveşti vânătoreşti. Pocăiţii sunt altfel decât mulţi dintre ortodocşi îi etichetează mult prea în grabă uneori. Atenţie însă, reversul este la fel de adevărat: şi ortodocşii sunt altfel decât sunt descrişi adesea în familiile şi cercurile pocăite. Nici asta nu e bine … voi reveni asupra acestui aspect într-o postare ulterioară …

16 gânduri despre “Pocăiţi cu faţă umană

  1. Aceste etichetari rautacioase si zvonuri cred ca au fost create de securisti ca sa ii indeparteze pe oameni de ,,pocaiti”(desi acest termen a fost dat in bataie de joc de adversari, eu prefer termenul de evanghelici sau neoprotestanti e mai civilizat ) , inainte de 1989 ,,pocaitii” fiind singurii care faceau prozelitism religios (in ciuda interdictiilor Securitatii si a conducerilor cultelor aservite statului comunist) . Nici ortodocsii , nici reformatii , nici catolicii nu faceau ceeace noi am numi evanghelizare. Asa ca nu ma mir ca impotriva noastra veneau aceste atacuri murdare.
    E foarte rau ca Biserica Ortodoxa ca Biserica majoritara nu a luat atitudine impotriva acestor atacuri , ca nu si-a invatat credinciosii ca ce se spune despre evanghelici nu e adevarat. Cred ca Sefilor ortodocsi le-au convenit aceste zvonuri , erau indreptate impotriva ,,concurentei”.
    Intr-adevar multe din lucrurile care s-au spus despre evanghelici au fost false , e absurd sa crezi ca ei au spalat creierele la cineva sau ca rapeau copii , nu exista nicio dovada in acest sens.
    Iar la capitolul interdicii lucrurile sunt mai complicate decat par: de exemplu chiar si inainte de 1989 existau evanghelici care aveau televizoare sau chiar aparate video ( tatalui meu si fratilor sai , o sora de a lor plecata in Australia le-a trimis un aparat video . Nu au avut televizor la el -parintii lor erau antitelevizor- dar au facut rost de la vecini si s-au uitat la o caseta in care aparea aceasta sora cu familia) . Dupa 1989 o data deschiderea granitelor au intrat in tara o multime de televizoare straine, iar fenomenul Caritas le-a dat posibilitatile financiare multora sa isi cumpere televizoare. Astazi exista multi evanghelici care au televizoare , si daca nu au televizor au internet(oricum in cativa ani internetul o sa duca la disparitia televiziunii clasice) . Oricum nu televizorul e rau in sine ci programele TV , dar fiecare are posibilitatea sa schimbe canalul cand apare ceva care nu e OK d.p.d.v moral. Pe cei din generatiile mai vechi ii inteleg de ce respingeau televizorul : se dadea doar propaganda comunista , si programul era doar de 2 ore . Deci nu prea aveai ce informatii utile sa iei de la televizor. Nu e ca acum cand aveam History Channel si national Geographic, Discovery World .
    Au existat pe vremuri si anomalii ca urmare a anumitor conceptii legaliste aparute partial dintr-o educatie mai slaba( sa nu uitam ca pana dupa 1990 putini evanghelici aveau acces la studii superioare sau chiar liceale. La baptisti mai erau oameni cu scoala -ex.Iosif Ton- dar la penticostali situatia era dezastruoasa. Comunistii nu permiteau evanghelicilor sa faca facultate , nu aveau ,,dosarul” care trebuie . Putini reuseau sa intre la facultate si si aia doar la politehnica in general. Nici vorba de filosofie sau istorie , sau economie) , partial din dorinta evanghelicilor de a se proteja de propaganda ateista , lumeasca a comunistilor.
    Asa ca s-a creat o gandire de tip noi vs ei , noi suntem aia buni , credinciosii , crestinii adevarati ceilalti sunt in lume , sunt cazuti , sunt atei sau eretici(ortodocsii).
    Toate acele interdictii( nu fuma , nu bea , nu dansa, nu merge la film, nu merge la nunta fiului\fiicei tale nepocaite) erau o reactie de aparare la LUMEA rea care ii inconjura. Interdictii si restrictiile astea ,,pocaiesti” erau de natura mai mult culturala decat teologica( nu am gasit inca vreo porunca Biblica care sa interzica televizorul , sau mersul la nuntile celor de alta confesiune . Iar legat de alcool biblia ne porunceste doar sa nu ne imbatam si ca nimic deci inclusiv alcoolul sa nu puna stapanire pe noi, nu ni se spune insa ca bautul moderat ar fi ceva rau . De fapt prima minune a Domnului Isus a fost sa transforme apa in vin , deci in alcool. Iar Pavel il idemna pe Timotei sa bea vin pt. stomac.)

    1. Daca nu ne putem abtine de la un pahar(moderat), doar asa, ca sa nu ne potrivim chipului veacului acestuia, ce ne face sa credem ca ne vom putea abtine sa bem al doilea sau al treilea pahar ? Vorbesc in cunostinta de cauza, nu fac afirmatii gratuite. Ii multumesc Domnului ca de 4 ani m-a eliberat, si-ti marturisesc ca m-as simti „murdar” daca as bea un pahar cu bautura alcoolica. Apropo, cunosti pe cineva care bea sau fumeaza moderat, si nu a pus stapanie pe el? Eu personal nu cunosc pe nimeni.
      Iar Pavel ar fi recomandat lui Timotei in loc de vin tratament cu Dicarbocalm sau Maalox, dar nu se gaseau inca in farmacii.
      In Luca 1:15 ni se relateaza despre Ioan Botezatorul: ” Nu va bea nici vin, nici băutură ameţitoare şi se va umple de Duhul Sfânt încă din pântecele maicii sale.” De aici eu inteleg ca prezenta Duhului Sfant in noi este incompatibil cu vinul ori a bauturii ameţitoare. Sau in alt loc: fiti plini da Duh nu de vin.
      Harul Domnului Isus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu, şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi! Amin.

      1. Nu pentru a turna gaz peste foc, ci pentru a afirma un adevar: da, eu cunosc pocaiti care pot sa bea un pahar de vin si acela sa nu puna stapanire pe ei.
        Personal, nu cred ca a bea un pahar de vin inseamna „a fi plin de vin” … e ridicol, la fel cum a memora un verset nu inseamna ca esti plin de Cuvantul lui Dumnezeu … Daca pentru o persoana este o problema sa bea un pahar de vin, mai bine sa nu se atinga de el, sunt de acord cu dvs, dar asta este o alta problema. Mai bine sa nu sorbim nici o picatura decat sa piara cineva din cauza noastra …
        Versetul din Luca nu este o afirmatie dogmatica cu privire la consumul de vin – pe care Domnul Isus nu l-a dezaprobat nicaieri in Evanghelii, dimpotriva – ci despre destinul unei persoane speciale in planul lui Dumnezeu, atat.
        Mult har va doresc si dvs.

  2. Si cu chestia nu sunt de acord pt. ca , cultura si conceptiile se schimba si nu ne putem permite sa ne ghidam viata spirituala dupa cultura. E bine ca pt. orice facem sau nu facem sa avem un argument Biblic solid , o porunca sau un principiu (o idee) clar exprimate in Biblie.
    Inainte de 1989 multe din interdictii astea nu aveau aceast baza fiind introduse doar pt. a fi diferiti de ceilalti , era o mai mult moda decat teologie . Se mergea pe ideea ca nu fac o chestie pt. ca majoritatea celor care o faceau erau nepocaiti. Ori un lucru nu e rau pt. ca il fac nepocaitii ci pt. ca Dumnezeu spune ca e rau.
    Oricum eu nu ii judec pe cei de atunci , au facut ce au crezut ei ca e bine , cum au inteles ei lucrurile . Moral erau cu mult peste media tarii , acuzatorii lor erau cu mult mai rai decat ,,pocaitii”. Evanghelicii au fost o oaza de curatenie morala intr-o societate romaneasca neagra de rautate. Toate acele zvonuri mincinoase despre evanghelici demonstreaza nivelul de decadere a societatii romanesti de atunci.
    Nici azi lucrurile nu stau mai bine , societatea o ia in jos rapid.
    Si nici acum nu au disparut improscarile cu noroi ale neevanghelicilor catre evanghelici: am gasit un articol pe internet scris de un ortodox(cred ca e neolegionar) care afirma ca cultele neoprotestante au fost introduse in Transilvania de guvernul maghiar (inainte de Unirea din 1918) ca sa distruga unitatea romanilor , unitate bazata pe ortodoxie. Unitatea interetnica dintre romani si maghiari promovata de misionarii baptisti avea ca scop sa ii faca pe romani sa accepte mai usor anexarea Transilvaniei la Ungaria si afirma autorul articolului chiar si azi baptistii din Transilvania ar accepta mai usor ca restul populatiei unirea Transilvaniei cu Ungaria.
    Articolul e o teorie a conspiratiei fara nicio dovada , o prostie imensa. In conditiile in care baptistii nu erau un cult recunoscut oficial in Austro-Ungaria(Uniunea Baptista din Ungaria s-a infiintat abia in 1922 deci dupa Marea Unire) , erau putini la numar si nu primeau bani de la stat. In aceste conditii ce propaganda ungureasca puteau face .
    E absurda toata teoria dar uite ca exista inca oameni care cred aceste lucruri .
    Desi e evident ca baptistii( majoritatea sunt romani ) nu doresc separarea Transilvaniei de Romania si nici sa distruga unitatea romanilor(care oricum nu exista , decat la inundatii).
    Eu cred ca pentru a schimba aceasta perceptie negativa (atat cat se poate , pt. ca stim din Biblie ca cei credinciosi vor fi persecutati si dispretuiti intodeauna) trebuie sa ducem o viata morala , in ascultare de poruncile lui Dumnezeu din Biblie . Dar si sa comunicam mai mult cu cei din afara , prin internet , televiziune , presa scrisa , manifestari culturale.
    Si cel mai important e sa fim consecventi cu lucrurile bune care le avem , sa nu renuntam la ele. Sa nu ne fie rusine sa fim evanghelici si mai ales sa nu adoptam pacatele societatii(definite in Biblie) din care facem parte . Sa nu fim in lume dar nu din lume.
    Mie teama ca in viitor o sa asistam la fenomenul invers celui dinainte de 1989 , mult mai rau dupa parerea mea , acela de compromis moral si adoptare fara discernamant a culturii si conceptiilor societatii.
    Nu e bine sa fim legalisti dar e mai rau decat sa fim libertini si sa incalcam poruncile clare , directe ale lui Dumnezu.
    Batranii au fost ei batjocoriti dar sa vezi ce ne asteapta pe noi , Occidentul asta dupa care am tanjit atata o sa ne aduca si multe chestii naspa.

  3. super! next please!

    tot prin anii 80 apăruse zvonul cu secta celor ce înţeapă, cică ceva devianţi religioşi. secu punea la cale lichidarea pocăiţilor. interesant de aflat dosarul de la susrsă! la un moment dat cineva a sărit cu gura pe stradă „ăştia sunt ăia ce înţeapă” şi mulţimea chiar i-a prins cu acele asupra lor. i-au dus la miliţie şi în cele din urmă s-a aflat că erau…securişti. zvonul că pocăiţii fac aşa ceva a dispărut începînd cu a doua zi.
    cred că ştiti ca exista o divizie a zvonurilor la secu, nu e ceva inventat ulterior si facea parte din tehnica manipularii maselor pusă in practica magistral la revolutie.

  4. Fara indoiala ca securistii au avut un rol extrem de important in manipularea opiniei publice, nu numai in ce priveste pocaitii. Eu eram inca un copil pe atunci, asa ca le inghiteam pe toate asa cum ne erau livrate.
    Un fapt interesant: bunicul meu – alminteri om educat, in ciuda celor ce le veti citi in continuare – imi facea odata teoria dezvoltarii societatii umane, enumerand pe rand civilizatiile sclavagiste, cele feudale, aparitia capitalismului si, cu obida, cea a comunismului. „Cine vor urma oare comunistilor?” se intreba el oarecum retoric. Dupa cateva momente, raspunsul veni grav: „Cred ca pocaitii … va fi randul lor, fara indoiala.”. Pentru un copil de vreo opt-noua ani o astfel de informatie era dinamita. Prima data cand am vazut o pocaita, o colega de scoala mai retrasa (baptista!), am privit-o cu mare suspiciune si mi-am averizat colegii sa o evite pe cat posibil.
    Multe din prejudecatile cu care ne luptam o viata intreaga vin din astfel de invataturi pe care le primim in copilarie.

  5. Pe mine ma distreaza reactiile: „tu esti de aia? mhm pari normala”, „si la voi sunt sarbatori?”, „dar, nunti aveti?”.
    Ma distreaza, poate si pentru ca familia mea a fost una deschisa …
    In copilarie, bunicul statea de vorba cu preotul ore in sir, teologie discutau … apoi tata purta lungi cu acelasi preot ce acum era destul de in varsta …
    Am prieteni ortodocsi, catolici, musulmani, adventisti …. si ce or mai fi.

    1. Lucian Boia are o carte interesanta despre miturile create de oameni cu privire la „ceilalti”, oamenii diferiti de noi … voi reveni curand despre ea … e un subiect foarte actual, cred.

  6. E clar ca Securitatea lansa zvonuri rautacioase despre neoprotestanti , ei fiind cam singurii care isi promovau conceptiile religioase si astfel stricau planurile comunistilor de ateizare a tarii.

  7. O modalitate de a discredita ,,pocaitii” a fost aceea de ale permite diferitilor ,,profeti” sa isi desfasoare nestigherit activitatile . Ma refer aici la asa-zisi ,,profeti” de prin unele biserici mai ales penticostale care ,,profeteau” tot felul de aberatii si prostii care intrau in contradictie directa cu Biblia.
    Un caz de care am auzit si care e foarte cunoscut in zona Clujului este cel al ,,prorocitei” Mariuta din Fanate( din cate am aflat s-a nascut in Illeanda jud.Salaj dar s-a mutat in Fanate un sat din jud. Cluj , ff. aproape de Cluj-Napoca) care prin anii 50-60 a inceput sa le ,,profeteasca” la diferiti barbati neoprotestanti ca trebuie sa divorteze de sotiile lor si sa se casatoreasca cu alte femei(selectate de Mariuta) pt. a naste copii ,,sfinti”. Ea pretindea ca ce spune ii este transmis de Duhul Sfant. E clar pt. oricine citeste Biblia ca Duhul Sfant nu ar indemna la divort.
    Deci e clar ca femeia a fost un ,,profet” fals si nu unul adevarat.
    Printre victimele ei s-au numarat multi crestini penticostali si baptisti , foarte multi pastori.
    Mi se pare ciudat ca Securitatea care era atat de zeloasa in a vana pe liderii religiosi care adunau prea multi adepti in jurul lor , a lasat-o pe Mariuta sa isi desfasoare activitatea .
    Desi nu am decat franturi de informatie despre ea si nu dovezi foarte solide banuiesc ca Mariuta a fost plantata de Securitate sau lasata sa lucreze pt. a discredita prin actiunile ei pe neoprotestanti.
    Datorita ei neoprotestantii at fi devenit ,,sectantii aia care distrug familii, care despart sotii unul de celalalt”.
    As dori sa aflu mai multe despre cazul Mariuta , daca vreunul din cititorii acestui blog are informatii suplimentare , daca cunoaste persoane care au avut de a face cu ea in trecut va rog sa ma anuntati . Puteti sa imi scrieti pe adresa de mail: chisu_paul2006@yahoo.com
    As vrea sa scriu un articol despre ea si relele pe care le-a facut dar pt. asta imi trebuie date mai multe .

  8. P.S. : pt. cititorii penticostali ai blogului .

    Vreau sa precizez clar faptul ca nu am nimic cu ideea manifestarilor Duhului Sfant , nici cu prorociile sau prorocii adevarati care respecta criteriile biblice(in special cele din Corinteni) . Personal cred ca Dumnezeu se poate manifesta in multe feluri .
    Prin acest comentariu am facut referire la falsii proroci.

    1. ai dreptate..
      vreau sa te rog sa-mi dai adresa ta de mail …am unele informatii despre ce se intampla in hasdeu,stiu ca tu raspunzi de camine,cantina…e f.f. important..

  9. si eu ca multe alte persoane aveam o idee foarte urata despre secte,inca mai am despre unele din ele,nu sunt de acord cu cei ce spun ca dumnezeu le vorbeste si incep sa spuna cuvinte stranii,dar totusi cred ca ortodocsii gresesc mult in a saruta icoane si statui(sculpturi).eu sunt crestin ortodocsa si nu intentionez a-mi schimba religia,dar totusi ascult citirea bibliei lor,a penticostalilor.as vrea sa stiu ce religie are persoana care a scris aceasta povestire.

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s