Căderea în virtual (5) – Credeți în Titel Maghiar?

Captură de pe http://family2fam.com/2015/06/02/este-titel-maghiar-real/

Nu-mi vine să cred că s-a putut inventa un război atât de stupid în mediul evanghelic, precum cel cu privire la existența lui Titel Maghiar. Avem un misionar devenit peste noapte un fel de pisică a lui Schrödinger: e și real și inventat. Sau nu e. Un personaj legendar, demn de vremurile în care nu existau nici internet, nici mijloace atât de rapide de comunicare, devine pretext pentru încă o păruială între evanghelici afiliați partinic de o parte și de alta a unei axe fundamentale a pătimirii întru dreptate, libertate și predestinată părtășie apologetică.

Mi se pare că de ambele părți s-a căzut într-un cât se poate de real ridicol. Pe deoparte, cei ce-i susțin lui Titel existența se îndoiesc de mântuirea celor care i-o neagă. De cealaltă parte, cei ce promovează teza falsului nu scapă ocazia de a arăta cu degetul (arătător, să ne fie clar!) înspre persoane importante, dar unse cu toate alifiile apostaziei, care s-au lăsat prinse în rețeaua de răspândire a informațiilor despre închipuitul misionar. Unii au vorbit cu Titel, l-au întâlnit chiar în carne și oase; alții arată spre poze meșteșugite cu Photoshop, spre identități furate. Terenul comun? Sfânta alegere: credința în Titel este echivalată credinței în Hristos (sau scepticismului, după caz). Ambele mântuie. Ba, aș putea spune chiar, în acest context, că credința în acest nefericit misionar român, răstignit pe crucea naivității și amatorismului cu care sunt gestionate informațiile în spațiul evanghelic românesc, e mai sigură decât cea în tâmplarul din Galilea: Titel nu s-a înălțat la ceruri, ci e hyper-real, e între noi și ne transmite salutări virtuale de pe un terminal viu, prin intermediul unei rețele în care fluxul bate, dar nu știi de unde vine și încotro se îndreaptă. Avem un Titel întocmit din pixeli, asta e sigur. Faptul că există o instanță reală în acest Univers care să-i fie pe măsura legendei … rămâne de dovedit. Până vom ajunge să ne punem cu toții mâinile în rănile zeflemelelor care i-au străpuns chipul convertit în „jpg interlaced -24 bytes RGB”, nu putem decât să parafrazăm zicerea ioanină: „Ferice de cei ce n-au văzut, dar au distribuit!” Valabil și pentru credincioșii și pentru agnosticii lui Titel.

Există Titel Maghiar? Nu contează, dragii mei. Contează că existăm noi, iar asta se vede cu ochiul liber. Până când se va trezi un deștept să ne conteste și nouă existența, să ne dovedească că circul ăsta nu este decât un vis urât al unei credințe care n-a fost niciodată altceva decât apă de ploaie. Adică sectarism balcanic, specialitatea casei.