Invitaţie la lectură: Capadocienii


În contextul unui interes tot mai evident al evanghelicilor români faţă de Patristică se înscriu şi unele dintre preocupările mele de dată mai recentă în materie de lectură. Ele transpar pe blog sub forma Gândului patristic al săptămânii, dar şi în unele serii de articole, precum cea a Sfinţilor Părinţi despre destinul omului şi al cosmosului.

Lectura directă a scrierilor patristice, fără un îndrumător, poate fi una aridă, dificilă. Este motivul pentru care am căutat şi lucrări de sinteză care să mă introducă în acest univers fascinant şi totodată misterios, oarecum incomod evanghelicilor.

Capadocienii ( Ed. Sophia, 2008 ) este o astfel de lucrare. Scrisă de un preot catolic, Anthony Meredith, recunoscut pentru competenţa sa în scrierile Părinţilor, cartea constituie o introducere utilă în lumea celor trei mari teologi ai sfârşitului de secol IV: Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie de Nazians şi Sfântul Grigorie de Nyssa.

Nu am citit încă toată cartea. Pot să vă spun însă că autorul mi-a câştigat încrederea printr-o abordare echilibrată a contextului în care s-a dezvoltat teologia creştină a secolului IV. Rolul lui Constantin cel Mare este privit cu o vizibilă circumspecţie, fiind evidenţiată pe deoparte schimbarea radicală produsă de el în atmosfera vremii, dar şi aportul mai puţin fericit pe care l-a avut atunci când s-a amestecat în probleme care îi depăşeau cu mult competenţele şi chiar autoritatea.

Acelaşi echilibru este vizibil şi în abordarea rolului platonismului în prefigurarea perspectivei teologice a creştinilor din primele secole. Pe deoparte, “creştinii au învăţat de la Platon nu doar cât de importantă este stăruinţa în slujirea lui Dumnezeu şi în atingerea idealurilor ci şi ceva de o reală însemnătate despre natura ţelului urmărit.” (pag.35) Ideea de nevoinţă, în timp, în contextul unei energii investite pentru creşterea şi desăvârşirea noastră îşi găseşte în Grigorie de Nyssa împlinirea în conceptul de epektasis, creşterea neîncetată a persoanei umane întru Dumnezeu. Pe de altă parte însă, unele idei platoniciene sunt respinse de către cei trei, un exemplu fiind acela al “marelui şir de fiinţe” ce leagă realitatea inferioară a creaţiei de cea superioară, a lui Dumnezeu. “Părinţii Capadocieni au respins ideea şirului fiinţial, arătând că între Creator şi creatură nu este nimic intermediar, ci doar o distanţă cu neputiinţă de străbătut.” (pag. 37)

După o scurtă expunere şi asupra rolului lui Origen în dezvoltarea gândirii Capadocienilor, autorul ne prezintă, pe rând, viaţa şi opera fiecăruia dintre aceştia. Vă las vouă, celor ce veţi avea curiozitatea să citiţi cartea, plăcerea de a intra în tainele acestei fascinante lumi a gândirii unora dintre marii teologi ai primelor secole creştine.

Fără să excludă o lectură directă a scrierilor celor trei, Capadocienii ne oferă o bună iniţiere într-o altfel de lume decât cea literaturii cu care noi evanghelicii suntem obişnuiţi. Merită efortul? Îmi vine în minte o vorbă populară de demult, care se brodeşte atitudinii noastre în faţa unor astfel de mistere:

Câmpul alb – oile negre
Cin’ le vede,
Nu le crede
Cin’ le paşte
Le cunoaşte …

5 comentarii

      1. mi-am luat-o si eu…e buna…. si in completarea ideilor, recomanda o lucrare elaborata „stiintifico-teologic” de UAIC Iasi, Parintii Capadocieni, coordonata de Petre Semen si Liviu Petcu… se intrageste imaginea, desi e din perspectiva ortodoxa…. dar, trebuie sa recunosc ca, la dogmatica, ortodocsii de cam dau clasa….

    1. Imi lasa si mie impresia unui om care stie ce spune si, mai ales, neprejudiciat de romantismul specific unor evaluari ale perioadei Patristicie … destul de obieciv.

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s