Ideologicul


Cu ce să îl asemănăm? Cum să îl cuprindem?

Mie îmi apare asemeni unui spectacol al unei trupe de acrobație, unul în care numărul principal – atracția zilei, fără îndoială – constă în traversarea prăpastiei dintre real și utopic pe linia orizontului, fără plasă de siguranță. Risc. Suspans. Anestezie a bunului simț al realului. Senzația că trăim, deși nu mai avem puls.

Ce mai freamăt!

Intrarea este gratuită, nu se dau bilete, dar e o distracție pe care spectatorul o plătește cu propria-i trăire. Un preț mare, înfiorător, dar pe care, vorba filmului, fiecare îl va plăti bucuros[1]. Nu pentru că merită, ci pentru că nimic altceva nu mai contează.

[1] „I pay it gladly”, replică din Equilibrium (2002), rostită de două personaje diferite, în momente cheie ale filmului.

Dă o replică!

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s